Clujenii care au venit la Piaţa Seminţelor Libere au avut de ales între sute de sortimente de seminţe, aduse din toate colţurile lumii. Aceştia au spus că preferă să crească legume crescute natural în grădina proprie, decât să cumpere astfel de produse de la hipermarket.
"Am cumpărat firus şi fasole Mung. Fasolea Mung face nişte germeni şi sunt foarte buni pentru sănătate", a spus unul dintre cei care a participat la târg.
O altă tânără pasionată de grădinărit a spus că iniţiativa i se pare extraordinară. "Învăţăm să ne întoarcem la rădăcini. Nu mai ştim ce înseamnă să cultivi o plantă, să o vezi cum creşte şi apoi să te bucuri de roadele muncii tale".
Cele mai căutate au fost însă la târg seminţele tradiţionale. "Nu s-au pierdut încă în România, încă mai găsim seminţe tradiţionale. Sunt multe sate în care ţăranii le păstrează din generaţie în generaţie şi le salvează de la an la an. Astăzi am adus o roşie uriaşă, care creşte până la 1,4 kg", a arătat Bogdan Buta, unul dintre organizatorii Pieţei de Seminţe Libere la Cluj.
Organizatorii evenimentului nu s-au oprit la schimbul de semniţe. Aceştia plănuiesc să realizeze o grădină urbană comunitară, dar şi una tradiţională, amenajată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
"Ne este foarte greu să găsim soiuri de legume, plante ce se cultivau la 1700, de când sunt casele de acolo. Grădina va avea câteva parcele cu soiuri de roşii, castraveţi", a spus Cătălina Crişan, organizator al târgului.
Piaţa Seminţelor Libere a fost organizată pentru prima oară la Cluj-Napoca. Mişcarea a pornit însă din Timişoara, unde deja au fost organizate trei astfel de evenimente.