Compania rusească Kaspersky a lansat o hartă interactivă cu ţările supuse atacurilor cibernetice. România ocupă un neonorant loc 47.
"Atacul, în final, de multe ori porneşte de la utilizatorul de acasă, care poate să aibă calculatorul infectat, să îşi piardă datele, dar mai nou poate să îşi piardă informaţii legate de identitatea lui, de cardul de credit şi atunci, indirect, pierderea este şi a lui şi a companiei cu care interacţionează", explică Adrian Coleșa, şef de lucrări în cadrul Departamentului de Calculatoare al UTCN.
Specialiştii recomandă să nu folosim computerul, pe care sunt stocate date importante, pe site-uri nesigure.
"Problema este, de fapt, că pe acelaşi calculator, utilizitatorul foloseşte aplicaţii unde confidenţialitatea şi securitatea ar trebui să fie foarte mari, şi aplicaţii unde navighează pe internet în anumite locuri, unde ameninţările sunt un real pericol", mai prcizează Adrian Coleșa.
Odată virusat, computerul poate fi folosit de hacker şi pentru comiterea unor infracţiuni.
"Un virus sau un program maliţios poate să cauzeze mai multe probleme. Poate folosi calculatorul nostru să atace alte calculatoare. Astfel, calculatorul nostru va apărea în nişte baze de date la internet service provideri ca un calculator corupt", spune și Adrian Sterca, lector doctorand la Facultatea de Matematică şi Informatică.
"Ce putem face: în principiu să acceptăm tot felul de setări implicite, să existe un firewall, de asemenea să avem un soft antivirus", mai precizează acesta.
Legea pedepseşte dur infracţiunile informatice. În ianuarie 2012, un hacker clujean, acuzat că a spart serverele NASA, a fost condamnat la trei ani de inchisoare în România, iar autorităţile americane au cerut expulzarea acestuia, pentru a fi pedepsit potrivit legilor de peste ocean.