Aron Suciu şi-a scos la vânzare terenul de un hectar şi jumătate din satul clujean Mortiş, de mai bine de doi ani. Nu a reuşit să îl vândă, deoarece a primit oferte cu mult sub preţul cerut. Schimbarea legii îi aduce însă o urmă de speranţă. Cu toate că nu l-ar vinde unor străini, spune că pe vecini nu se poate baza, iar dacă un cetăţean din Uniunea Europeană îi oferă preţul dorit, nu o să mai stea pe gânduri.
"Nu o să cer mai mult. Numai preţul pieţei. Nu te uiţi că cine îi. Să îţi ofere banii şi asta e", spune bărbatul.
De la 1 ianuarie, cei care doresc să vândă teren agricol, trebuie să meargă la primărie să depună o cerere şi să plătească o taxă. Prioritate la cumpărare vor avea coproprietarii, arendaşii locali, vecini, localnicii cu vârste de până la 40 de ani şi statul.
"Când vor veni cetăţenii care doresc, noi suntem obligați să deschidem un registru, să îi înregistrăm, iar când vor veni cumpărătorii, de asemenea, să le arătăm registrul și să spunem fiecare unde are terenul și să negocieze. Dacă vecinii îl cumpără, îi vom spune că acesta este cumpărat. Dacă nu îi cumpărat, îi liber, explică primarul Dumitru Sfârlea din Gilău.
Prioritatea expiră însă în 30 de zile, iar după acest termen, proprietarul poate vinde terenul oricui, român sau străin. Eliminarea în acest mod a restricţiilor faţă de cetăţenii Uniunii Europene va duce la creşterea preţurilor, în opinia autorităţiilor locale.
"Atunci când românul aude că cineva vrea sa cumpere, saltă prețul. Față de acum câțiva ani, când se vindea în zona industrială, care e aici spre Cluj, cu 50-60 de euro metrul pătrat, acum, cam la jumătate", mai spune primarul.
Oamenii cred că, prin această lege, vor fi eliminaţi falşii vânzători. Cei mai mulţi, însă, nu văd cu ochi buni eliminarea restricţiilor pentru cetăţenii străini.
Conform datelor reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, străinii dețin în România aproximativ 800.000 de hectare de teren agricol.