Produsele româneşti, în supermarketuri. O asociaţie a agricultorilor a reuşit să încheie contracte cu marile magazine
Sorin şi Radu sunt doi dintre fermierii care, după ce au lucrat mai mulţi ani în străinătate, s-au ambiţionat să demonstreze că se poate trăi din agricultură şi la noi în ţară. Au fost printre primii care au fost de acord să se asocieze cu alţi consăteni, după ce au văzut că modelul este practicat cu succes şi în ţările occidentale.
"Foarte mult contează. În primul rând, pentru că în momentul când te duci să te pui la masă cu aceşti mari, aceste mari magazine ce au lanţuri de magazine în toată ţara şi să dezbaţi o problemă legată de produsele pe care le ai, ei altfel se uită la tine, nu e la fel ca şi cum te duci de unul singur", a spus Sorin Ciplea, agricultor.
"Un pic priveam aşa cu suspiciune. Măi ceva nu e în regulă, iar ne întoarcem la comunism. E un avantaj foarte mare, pentru că ne ajutăm chiar şi cu uneltele şi cu muncă fizică, ne ajutăm unul pe altul", completează Radu Telecan.
Asociaţia se numeşte Cooperativa Lunca Someşului Mic, iar sistemul după care funcţionează este destul de simplu. Membrii cotizează cu 1.500 de lei anual, bani din care se plătesc salariile celor care se ocupă de administrarea asociaţiei, dar şi alte cheltuieli precum chirii şi transportul produselor. În plus, din câştigul lunar al unui agricultor, aproximativ 10% rămâne în cadrul cooperativei tot pentru acoperirea cheltuielilor comune. Chiar şi aşa, sistemul este avantajos pentru fermier, care scapă de grija că nu are unde să îşi vândă marfa. În plus, reuşesc să obţină preţuri şi cu 40% mai mari decât în pieţe.
"Aici au început etichetarea, kilogramele fixe în saci. Conopida: între 10 centimetri şi 11 centimetri, să încapă şase într-o caserolă. Deci ni se părea ceva science fiction. Adică stai puţin, suntem în România, nu Germania. Dar încet-încet, ne-am învăţat, ne-am educat. Anul acesta, cultiv varză timpurie şi de butoi şi murat şi conopidă. Astea sunt două culturi de bază. Vinete, ţelină, dovlecei", a mai explicat Radu Telecan.
Legumele ajung săptămânal în două supermarketuri din România, iar din toamnă, agricultorii din Apahida vor intra cu marfa în alte două lanţuri mari de magazine. Nu au făcut însă totul de capul lor. Proiectul este unul pilot, iniţiat de Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă împreună cu Fundaţia Româno-Americană, care au asigurat finanţarea cooperativei în primul an.
"Am avut cursuri de competenţe antreprenoriale şi tot felul de... am fost în Ungaria, în vizite de schimb", a precizat Valentin Filip, manager de proiect la Fundaţia Civitas.
"Deci nu putem să facem aprovizionare cu o dubă. Deci lucrurile astea trebuie făcute într-un mod în care furnizorul să aibă capacitatea să îţi ducă marfă la depozitele de logistică. (În ce proporţie ajung produsele româneşti în marile lanţuri de magazine?) Noi ne dorim în proporţie de 100%. Clientul este cel care face alegerea, el întinde mâna în raft", spune Delia Nica, director executiv AMRCR.
"Sunt mai bune cele de la noi din ţară. Eu aşa consider", este, de altfel, părerea unui cumpărător.
"Oricum ar fi, ar trebui să le folosim, să le căutăm. Că dacă suntem români, să ajutăm să producem noi", este părerea unui alt client, în legătură cu produsele româneşti.
Cooperativa Lunca Someşului a fost desemnată "Antreprenorul lunii", în martie anul acesta, de Ambasada SUA. Premiul a fost acordat pentru "recunoaşterea eforturilor pe care fermierii le-au depus pentru a îmbunătăţi viaţa comunităţii".
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
