Pentru a fi neurochirurg, un tânăr trebuie să urmeze 6 ani de medicină, şi încă 7 ani, de rezidenţiat. Prin toţi aceşti ani de studiu a trecut şi Rareş, care recunoaşte că sacrificiile pentru a se forma ca medic în acestă specializare au fost foarte mari.
"A însemnat o perioadă îndelungată de studiu şi mai ales de sacrificii, a însemnat foarte mult timp de stat la spital şi am învaţat ce înseamnă să fii medic şi mai ales neurochirurg", a spus tânărul.
Rareş este hotărât să rămână în ţară pentru a profesa, dar spune că mulţi dintre colegii lui au ales să plece în străinătate, pentru că nu aveau unde să lucreze în România.
"Producem de 3-4 ori mai mult decât este nevoie anual în ţară. Trebuie să vedem ce facem mai departe cu ei, pentru că nu putem investi timp de 25 de ani într-un tânăr, să-l formăm, să ajungă neurochirurg şi pe urmă să-i dăm o diplomă de şomer cu studii foarte-foarte înalte", a declarat Ştefan Florian, şeful secţiei de Neurochirurgie de la Spitalul Clinic Judeţean Cluj.
"Sistemul medical trebuie să reţină medicii tineri în ţară, să lucreze aici, să aibă şanse de avansare. Sistemul nu este atât de bun, poate ca în alte ţări, aici trebuie lucrat", a precizat Helmut Bertalanffy, preşedintele Comitetului Educaţional al Societăţii Mondiale de Neurochirurgie.
Peste 180 de medici specialişti de renume în lume, studenţi, dar şi rezidenţi, participă în aceste zile la Cluj-Napoca la Primul Curs de Neurochirurgie al Societăţii Mondiale de Neurochirurgie. Evenimentul se bucură de prezenţa unor specialişti din ţări precum Cehia, Germania, Croaţia și SUA.