Autorităţile din Cluj-Napoca au început încă din prima parte a anilor '90 demersurile pentru construirea unui spital regional de urgenţă, care să deservească 3 milioane de oameni, din şase judeţe ale României. Din cele patru proiecte realizate din 1995 încoace, nici unul nu a fost dus însă la bun sfârşit.
În 1995, în cartierul clujean Mănăştur a început construcţia primului Spital Regional de Urgenţă din nord-vestul ţării. După 8 ani, autorităţile locale şi-au dat seama că proiectul este greşit şi au oprit lucrările. Investiseră însă deja 500.000 de euro.
În 2012, autorităţile din Cluj-Napoca au vrut să înceapă construcţia Spitalului Regional de Urgenţă la ieşirea din oraş, pe un teren al Ministerului Apărării. Proiectul a fost abandonat însă din lipsă de fonduri.
"S-au tot vehiculat tot felul de idei. În mandatul anterior s-a hotărât ferm şi s-au făcut demersurile. Din păcate, încă fondurile sunt gestionate doar de judeţul Cluj nu şi de contribuţiile celorlalte judeţe", a afirmat Vakar Istvan, preşedintele interimar Consiliul Judeţean Cluj.
Nu doar autorităţile locale au eşuat în încercarea de a construi la Cluj-Napoca un Spital Regional de Urgenţă. În 2011, ministrul Sănătăţii de atunci anunţa construirea unui spital de urgenţă cu 900 de paturi, însă totul a rămas la stadiul de intenţie. Ultima iniţiativă îi aparţine ministrului Nicolae Bănicioiu, care spune că mult doritul spital ar putea fi ridicat pe bani europeni. Până atunci, însă, Clujul rămâne cu o singură Unitate de Primiri a Urgenţelor.
"Unitatea de Primiri Urgenţe este aglomerată, sunt perioade ale anului când este chiar foarte aglomerată. Undeva media de pacienţi care se prezintă la UPU este de 150 - 200 de pacienţi", a precizat Monica Costin, director medical al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă.
"Acum, dacă de patru ori s-a tot promis şi nu s-a făcut nimic, nu am încredere deloc", spune un clujean.
"Cu încrederea nu stau eu prea bine, dar totuşi o mică speranţă mai există", susţine o clujeancă.
Costul construcţiei unui spital de urgenţă s-ar ridica la peste 300 de milioane de euro şi ar dura cel puţin patru ani.