Aurel Crăciun are peste 300 de oi. Este cioban de 11 ani și muncește de dimineață până seara. Anual, strânge de la oile lui aproape o tonă de lână.
"Aruncăm lâna, ce să facem cu ea, dacă nu o cumpără nimeni. O punem acolo și o aranjăm frumos, dacă vine cineva după ea o dăm, dacă nu, o aruncăm, o aprindem, că nu avem ce să facem cu ea", a spus ciobanul.
O salvare pentru ciobani ar putea fi ideea unei tinere studente din Cluj, care vrea să demonstreze că lâna are toate calitățile pentru a deveni un bun fertilizant pentru culturile agricole.
"Pur și simplu se ia lâna de oaie, o amestecăm cu sol, după care vom pune diferite culturi, m-am gândit la ardeul gras, vânătă și roșii", a explicat Maria Adi, inițiatoarea proiectului.
Ea a studiat prorietăţile lânii mai bine de 4 ani, iar acum se pregatește pentru proba practică.
"Pe o suprafață de 700 de metri pătrați, am avea nevoie de 500 de kg de lână, pe care le vom transforma în 400 de blocuri cultivabile. Datorită acestui fapt, solul își va păstra proprietățile, nefiind nevoie să introducem fertilizanți sintetici, ceea ce va duce la o poluare mai mare. De asemenea, datorită acestui fapt, va crește și productivitate produselor", a mai spus Maria Adi.
"E un substrat fizic, în care planta se fixează, unde i se aduc elemente nutriţionale, azot, fosfor și alte elemente. Practic, e o formă de a înlocui pământul ca și substrat natural în lumicultură se folosește astăzi spre exemplu vata minerală. Putem să înlocuim aceasta cu o soluție mai naturală, cum ar fi lâna de oaie", a precizat conf. dr. Avram Fițiu, profesor la USMV.
Agricultorii sunt interesaţi să testeze noul îngrășământ.
"E o idee foarte bună, dar trebuie încercat să vedem la ce rezultate ajungem. Mai întâi, pe spațiu mai mic, apoi ne extindem și tot așa, dacă producția e mai mare și banii sunt mai mulți", a afirmat Adriana Șerban, agricultor.
Studiul făcut de studentă arată că această metodă va duce la o creștere cu peste 30% a producției şi o scădere a poluării cu 90%.