Istoria primelor fotografii ale "României Unite"

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

A fost singurul din cei peste 100.000 de oameni strânşi în oraşul Marii Unirii în 1 Decembrie 1918, care a avut la el un aparat de fotografiat. Venise din localitatea Gâlţiu, de la 15 km de Alba Iulia cu bicicleta, imediat ce a aflat ce avea să se întâmple.

"Trebuia să facă poze un alt fotograf, Bach, un evreu de orginie maghiară, căruia nu îi convenea unirea cu România şi a refuzat să mai facă poze. Întâmplarea a făcut că Mârza Samoilă să vină atunci de pe front", a povestit Radu Mârza, strănepotul lui Emanuil Mîrza.

Aparatul cu burduf care a surprins imaginile istorice se găseşte astăzi la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

"Alături de el este şi cutia prin care era scoasă, în urma unui proces fotografic, hârtia fotografică, poza propriu-zisă, pentru că acest aparat funcţiona pe baza unor clişee de sticlă", a precizat Liviu Zgârciu, de la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.

Singurul album în care au fost strânse cele nouă fotografii originale a supravieţuit aproape un secol. Dăruit în 1919 cardinalului Iulius Hossu, albumul a ajuns în cele din urmă în familia marelui botanist Alexandru Borza, care a participat ca delegat la Marea Unire din 1918. Fiica acestuia, Viorica Lascu, a fost cea care l-a redat publicului.

"În momentul prigoanei în 1948, când a fost arestat, albumul a rămas familiei, deci rudelor apropiate. Rudele au decis să facă această donaţie doamnei profesoare. Aceasta l-a păstrat în continuare şi apoi l-a oferit episcopiei după anii 1990, în momentul în care biserica a ieşit din perioada de interdicţie şi aceste poze au putut fi apoi difuzate", a relatat PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla.

"Sunt extrem de importante, pentru că ele relevă şi certifică relatăriile orale, ecourile din presa vremii despre imensitatea mulţimilor adunate la 1 Decembrie la Alba-Iulia în aceea zi memorabilă pentru naţiunea română. Cu acel aparat nu se puteau lua foarte multe cadre, dar şi aşa puţine, câte au rămas ele, sunt importante, pentru că sunt surse obiective despre oamenii şi evenimentele care s-au petrecut la Alba Iulia", a precizat prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorectorul UBB.

În ianuarie 1945, Muzeul Unirii din Alba-Iulia l-a recunoscut oficial pe Emanuil Mârza ca unic fotograf al Marii Uniri.