Ia românească, între tradiţie şi tendinţe

Preluarea Azomureș de către Romgaz. România și-ar putea asigura aproximativ 60% din necesarul de fertilizanți

Focar de pestă porcină africană în vestul României. Nouă localități din Timiș au fost izolate și puse sub supraveghere

Spectacolul naturii la doar 5 kilometri de Târgu Jiu: Poiana Narciselor a înflorit

Pericolul ascuns din iarbă. Sute de români au ajuns la spital, în ultimele zile, cu mușcături de căpușe

Județul cu 400 de cuiburi de berze. Imagini spectaculoase din comuna în care aproape fiecare stâlp e „acasă” pentru zeci de înaripate400 de cuiburi de berze completează, an de an, peisajul primăvăratic în județul Covasna. În comuna Reci, de exemplu, aproape fiecare stâlp e „acasă” pentru câte o familie de înaripate. Și, pentru că de-a lungul timpului, cuiburile lor au avut de suferit, oamenii au venit în ajutorul păsărilor și le-au înlocuit. „Au locul lor, cum avem noi casa noastră”, spun oamenii care se bucură în fiecare primăvară de revenirea berzelor. 

Podul suspendat peste Dunăre, de la Brăila, reasfaltat pentru a cincea oară în doi ani

Un bărbat s-a urcat pe sediul ICCJ, după anularea hotârârii luate de Curtea de Apel Ploiești. Trei protestatari au fost duși la Poliție

Destinații de vacanță fără aglomerație pentru 1 mai. Ce poți face dacă ajungi în Brașov, Iași, Timișoara sau Târgu Jiu

Una dintre mașinile folosite de Papa Francisc la vizita din 2019 în România, donată bolnavilor din Timiș

Lucreţia Nechiti din Ilva Mică ţese la războiul tradiţional de peste 40 de ani. Deşi mama ei a fost cea care a vrut să o înveţe această îndeletnicire, Lucreţia Nechiti s-a încăpăţânat şi a deprins singură secretele meseriei care a făcut-o celebră în toată zona Bistriţei.

De la prima ie cusută în urmă cu 4 decenii, Lucreţia Nechiti a ajuns acum să îmbrace toate femeile din zonă. Explică cu drag cum se face o ie.

"Se urzeşte pe urzoaică, după aceea se pune jos la război, când îi gata pânza, o croieşti. Asta e cămaşă bărbătească. Se fac aici nişte găurele, dup-aia se coase cu mărgele... Modelul îl mai scoatem noi sau dacă nu, îl luăm de la alţii", explică femeia.

Pentru o singură ie, Lucreţia Nechiti munceşte cu migală mai bine de trei săptămâni, însă mulţumirea este mare când o vede purtată la sărbători sau chiar la nunţi. De altfel, și oamenii din sat se bucură că tinerii încă mai poartă în zile de sărbătoare haine tradiţionale.

"Îmi pare bine că se întorc la vremurile de demult şi la ceea ce a fost mai frumos de la bătrânii noştri", mai spune femeia.

O ie lucrată de doamna Lucreţia costă 300 de lei. De altfel, meşterul popular din inima Transilvaniei este la mare căutare chiar şi acum, în 2014. Tocmai de aceea, Lucreţia Nechiti îşi petrece timpul lucrând la război, după ce termină treburile gospodăreşti.