Ia românească, între tradiţie şi tendinţe

Ambasadorul Ucrainei la București, la 1.000 de zile de la război: Nu putem lăsa Rusia să ajungă la granița României, la gurile Dunării

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Lucreţia Nechiti din Ilva Mică ţese la războiul tradiţional de peste 40 de ani. Deşi mama ei a fost cea care a vrut să o înveţe această îndeletnicire, Lucreţia Nechiti s-a încăpăţânat şi a deprins singură secretele meseriei care a făcut-o celebră în toată zona Bistriţei.

De la prima ie cusută în urmă cu 4 decenii, Lucreţia Nechiti a ajuns acum să îmbrace toate femeile din zonă. Explică cu drag cum se face o ie.

"Se urzeşte pe urzoaică, după aceea se pune jos la război, când îi gata pânza, o croieşti. Asta e cămaşă bărbătească. Se fac aici nişte găurele, dup-aia se coase cu mărgele... Modelul îl mai scoatem noi sau dacă nu, îl luăm de la alţii", explică femeia.

Pentru o singură ie, Lucreţia Nechiti munceşte cu migală mai bine de trei săptămâni, însă mulţumirea este mare când o vede purtată la sărbători sau chiar la nunţi. De altfel, și oamenii din sat se bucură că tinerii încă mai poartă în zile de sărbătoare haine tradiţionale.

"Îmi pare bine că se întorc la vremurile de demult şi la ceea ce a fost mai frumos de la bătrânii noştri", mai spune femeia.

O ie lucrată de doamna Lucreţia costă 300 de lei. De altfel, meşterul popular din inima Transilvaniei este la mare căutare chiar şi acum, în 2014. Tocmai de aceea, Lucreţia Nechiti îşi petrece timpul lucrând la război, după ce termină treburile gospodăreşti.