Dispar taberele şcolare. În Cluj, mai funcţionează doar două din opt, câte erau la începutul anilor '90

Criminalul francez extrădat din România a vrut să mituiască polițiștii români ca să nu-l aresteze. Suma uriașă pe care a oferit-o

„Un cutremur repetat”. Sute de bucureșteni, supărați din cauza lucrărilor la Magistrala M6 a metroului: „Mirceștiul e făcut zdrențe!”

Spania, lovită din nou de inundații: zeci de oameni salvați și autoturisme luate de apă. Autoritățile, în alertă

O bătrână a fost tâlhărită pe o stradă din Craiova de două femei, după ce a scăpat bani pe jos. Momentul, surprins de camerele din zonă

Noi percheziții la apropiații lui Călin Georgescu și Horațiu Potra, în două județe. Ce spun procurorii

Atașatul militar al Rusiei la București și adjunctul său au fost declarați personae non grata în România

„Singura soluție” e ca Antonescu să se retragă în favoarea lui Bolojan, spune Valeriu Stoica: „Mizez pe judecata și patriotismul lui”

Vasile Dîncu: „Dacă Antonescu se retrage, nu văd de ce PSD nu l-ar susține pe Bolojan”

Acuzații homofobe în Parlament. Liderul deputaților SOS, către USR: „Primiţi ordine de la minorităţile sexuale. V-aţi pierdut oja”

Tabăra de la Leghia, din comuna clujeană Aghireşu, avea 170 de locuri de cazare, cantină, terenuri de sport şi piscină. Până în urmă cu doi ani, când a fost închisă, era una dintre cele mai căutate din judeţ.

Din cauza lipsei de fonduri pentru reabilitarea taberei, instituţiile şi-au pasat una alteia administrarea complexului.

"Ultima tabără, cea de la Leghia, s-a predat Consiliului Local din comuna Aghireşu, datorită lipsei fondurilor şi pentru a o aduce la nişte standarde cât de cât normale de funcţionare", a explicat Răzvan Sotiriu, director interimar al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Cluj.

Fără succes, însă. Primăria din comuna Aghireşu nu are nici ea bani pentru o modernizare completă, astfel că tabăra zace în paragină, cu geamuri sparte şi vopsea scorojită.

"Refăcută, clădirea în sine înseamnă instalaţia electrică, instalaţia sanitară, camerele, împrejmuire, apă, deci tot. Avem de investit foarte mulţi bani, pe care nu îi avem, din păcate", a spus Gheorghe Both, viceprimarul localităţii.

Autorităţile locale din comuna clujeană încearcă să acceseze fonduri europene pentru reabilitarea taberei, dar o redeschidere ar putea avea loc abia peste cinci ani. Din judeţul Cluj au fost salvate numai două din cele opt tabere existente înainte de decembrie 1989.

"Mai avem două tabere şi încă foarte bune şi foarte frumoase, adaptate la condiţiile lui 2014. E vorba de una la Băişoara, alta pe Valea Ierii, în condiţii foarte bune, cu camere cu baie, televizor, terenuri de sport. Asta e tot ce a mai rămas, restul au fost pierdute", a afirmat Valentin Cuibus, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.

Situaţia este şi mai gravă în celelalte judeţe din Transilvania. În Bistriţa-Năsăud, este o singura tabară, la Sângeorz-Băi, iar în judeţul Sălaj, nu mai există niciuna deschisă.