Proiectul a fost demarat de Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, singurul ONG din ţară care are un compartiment juridic dedicat acestor probleme. Cu acesta colaborează alte asociaţii ale arhitecţilor din Cluj-Napoca şi Iaşi.
"În momentul de faţă, ei au atins suma de 150 de procese, ceea ce este absolut enorm. Este mai mult decât Prefectura Cluj, Ministerul Culturii şi Inspectoratul de stat în Construcţii din Cluj-Napoca. Una din sentinţele celebre obţinute de Asociaţia Salvaţi Bucreştiul este împiedicarea construirii unui aqua park în Tineretului, unde ar fi distrus 5 hectare din acel parc, într-un oraş care e şi aşa sufocat", a precizat Dragoş Dascălu, de la Asociaţia PlusMinus Cluj.
Avocaţii şi juriştii vor oferi consultanţă tuturor persoanelor care solicită acest lucru.
Cazurile în care imobilele noi au fost construite fără să se respecte legislaţia nu sunt puţine. Într-un bloc ridicat în Cluj-Napoca, în 2007, locatarii au fost surprinşi să vadă că în locul parcării care trebuia amenajată lângă imobil a fost ridicat un alt bloc. Acum, de la ferestrele lor, proprietarii văd un perete de beton, aflat la o palmă de geam. Locatarii fac însă haz de necaz.
"Nu au spus nimic de situaţia asta. Eu n-am văzut apartamentul chiar când m-am mutat. E destul de urât. M-am gândit să pictez un soare, ceva. Nu ştiu sigur, dacă aş ştii ce să fac, dar m-aş interesa, pentru că nu ar fi plăcut", spune chiriaşa unui apartament.
"Am făcut şi plângere penală, răspunsul a fost că noi trebuia să ne gândim, să ne interesăm ce fel de om e, dacă are toate actele în regulă, deşi locul a fost cumpărat printr-o agenţie imobiliară", a spus Nicolae Dumitru, proprietarul unui apartament.
Noua platformă se adresează şi ONG-urilor care luptă să salveze patrimoniul local şi spaţiile verzi din oraşe. Din cauza lipsei fondurilor pentru plata avocaţilor, membrii acestor asociaţii încearcă să desluşească singuri legislaţia în domeniu.
"O muncă benevolă. Din cauza aceasta, e bine să existe şi avocaţi ce ar putea veni cu soluţii mult mai rapide decât mine, o persoană care a terminat Istoria, să intre în tot acel hăţiş legislativ. Nu avem o cultură a civismului în rândul castei avocăţeşti. Nu am văzut mulţi avocaţi care să intervină pro bono", a spus Adrian Dohotaru, de la Centrul Raţiu pentru Democraţie.
Pe lângă platforma online, programul prevede ca, din luna ianuarie a anului viitor, în București, Cluj-Napoca şi Iași, să fie deschise centre de resurse locale, în care cetățenii își vor putea prezenta direct cazurile.