Documentul, care conţine soluţii ce vor ajuta Clujul în lupta pentru câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană, a fost supus pentru prima dată atenţiei publice.
Călin Stegerean, directorul Muzeului de Artă, a criticat dur strategia pentru candidatura Clujului. Unul dintre motive este faptul că aceasta se axează mai mult pe segmentul cultural independent, în timp ce insituţiile publice au fost lăsate pe din afară.
"Cred că instituţiile publice trebuie să aibă o voce mult mai puternică în strategia asta. Ponderea lor trebuie să fie cel puţin egală cu a sectorului independent", a declarat acesta.
"Problemele instituţiilor publice nu se regăsesc în document. Ele nu se regăsesc din păcate datorită faptului că nu au fost destui de mulţi reprezentanţi ai instituţiilor publice sau nu au partipat destul de activ la întâlnirile pe care le-am organizat", a explicat însă Larisa Zbranca, de la Asociaţia Cluj Capitală Culturală Europeană.
În documentul de 33 de pagini, elaborat în aproape 6 luni, au fost sesizate atât puncte forte, cât şi minusuri ale Clujului, care vor conta în cursa pentru stabilirea Capitalei Culturale Europene în anul 2021. Principala problemă rămâne la Cluj slaba finanţare a culturii.
"În acest moment, alocările bugetare din partea Consiliului Local sunt undeva la 0,7%, iar până în 2020 vrem să ajungem la 4% din buget", a precizat Florin Moroşanu, directorul executiv al Asociaţiei "Cluj Capitală Culturală Europeană".
Forma finală a strategiei va fi gata abia la mijlocul lunii ianuarie, după ce actul va fi completat cu propuneri ale reprezentanţilor societăţii civile clujene.