Cluburi de dezbatere pentru liceeni

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Sebastian s-a înscris în clasa a XI-a la clubul de dezbatere tocmai pentru a-şi învinge teama de a vorbi în public. După doar o lună, liceanul spune că nu a mai simţit niciun fel de anxietate atunci când trebuia să vorbească în faţa colegilor. Acum, după un an de participări la dezbateri, poate să vorbească liber pe aproape orice temă.

"Începeam să tremur şi simţeam că ce o să zic nu o să fie îndeajuns de bun sau o să zic o prostie. Prind publicul mult mai repede, ştiu acum câteva şiretlicuri, ca să zic aşa, care să mă ajute să captez atenţia", explică acesta.

Ideea deschiderii acestor cluburi au avut-o cei de la Asociaţia Romană de Dezbateri, Oratorie şi Retorică. Specialiştii de aici au reuşit, în timp, să deschidă mai multe astfel de cluburi în toată ţara, astfel că acum aproximativ 2.000 de liceeni sunt iniţiaţi în tainele oratoriei. Împărţiţi în două tabere, pro şi contra, tinerii simulează practic dezbaterile legislative ale unui parlament. Chiar dacă au doar 15 ani, ei ajung să discute teme de interes naţional şi chiar internaţional.

"M-a ajut să îmi organizez mult mai bine ideile şi discursul în general şi să nu vorbesc doar de dragul de a vorbi. Plus că până atunci nu prea citeam, aşa, reviste cu probleme de actualitate", a afirmat unul dintre participanţi.

Experţii în dezbateri din cadrul ARDOR spun că cei mai mulţi români se tem să vorbească în faţa unui public, iar atunci când o fac, majoritatea au probleme în a-şi duce ideea la bun sfârşit. Problema stă chiar în sistemul de învăţământ românesc, care e mai mult bazat pe scris decât pe exprimare, spun aceştia. Mai mult, în şcolile româneşti nu există o materie obligatorie de argumentare şi retorică.

"În Australia, se începe încă din clasa a III-a. Un format de unu contra unu, în care se vorbeşte doar 2 minute de fiecare parte pe o temă simplă, de genul: Copiii nu ar trebui să aibă acces la telefoanele mobile", a explicat Emil Mesaroş, preşdintele ARDOR.

În lipsa unor cursuri obligatorii care să înceapă din învăţământul primar, românii ajung la maturitate cu probleme de exprimare care le afectează atât viaţa privată, cât şi cea profesională, susţin psihologii. Astfel, dacă vor să remedieze problema, au nevoie de ajutorul specialiştilor care să îi înveţe cum să îşi structureze un discurs, dar şi cum să îşi controleze emoţiile.

"Oamenii se gândesc că vor fi evaluaţi atunci când îşi exprimă ideile, ei, ca persoane. Apar modificări în conductanţa electrică a pielii, de exemplu, ritmul cardiac", susţine psihologul Daniel David.

Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, anul trecut doar 50 de licee din toată ţara au organizat cursuri opţionale care să aibă ca obiect de studiu retorica.