Clima, studiată în depozitele de guano

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Schimbările climatice din România, din ultimii 2.000 de ani, au fost obţinute din analiza resturilor eliminate de coloniile de lilieci ce trăiesc în peşterile din România.

Cei doi geologi care fac cercetarea au extras probe din depozite ce depăşesc ca şi grosime 3 metri. Probele sunt analizate în laboratorele din Cluj cu o aparatură specială în valoare de peste 100.000 de euro, unică în ţară.

Mai exact, specialiştii analizează raportul izotopilor de carbon, dar şi al grăunţelor de polen din depozite, putând astfel să descrie chiar şi vegetaţia dintr-o anumită perioadă de timp. De altfel, de multe ori depozitele de excremente conţin antene sau chiar insecte întregi ce pot fi analizate, spun cercetătorii.

"Este o zicală: ceea ce mănânci, aceea şi eşti şi din punct de vedere izotopic. Consumând aceste insecte, iarăşi materia organică se transformă în intestine, iar ce produce liliacul ca şi dejecţie, va schimba puţin structura izotopică, dar iar se poate lega de insectă şi de plante", a explicat geologul Forray Ferenc.

"Pe noi ce ne interesează este să avem colonii de maternitate, pentru că aceea este perioada activă. Ei ies seara şi mănâncă şi apoi urmează dejecţiile. Cresc copiii...", a precizat geologul Bogdan Onac.

Bogdan Onac, profesor la Facultatea de Biologie şi Geologie din Cluj-Napoca, este cel care a venit cu ideea studierii schimbărilor climatice cu ajutorul depozitelor de guano. Ideea i-a venit în urma unei expediţii făcute într-o peşteră din Marele Canion, unde a aflat că cercetătorii americani au deja studii asemănătoare în derulare.

"Până acum, avem rezultate foarte interesante pentru cel puţin ultimii 2.000-2.500 de ani şi am găsit şi peşteri unde este mai mult de 10.000 de ani, dar nu e o acumulare continuă. Liliecii vin, pleacă, împinşi de climă. Avem deja trei lucrări publicate pe cercetări pe guano, nu mai există așa ceva în Europa", a declarat geologul.

Proiectul demarat în 2013 costă 1,5 milioane de lei şi este finanţat de Consiliul Naţional de Cercetare Ştiinţifică.