Centrul Clujului, blocat în trecut. Multe dintre clădirile istorice nereabilitate sunt asemenea unor imobile părăsite

Casa din Alba care întoarce toate privirile: e decorată de Crăciun cu mii de beculețe

Momentul în care o mașină de poliție e spulberată de un Porsche, la Borșa

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”

Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor 

Ciolacu, răspuns ironic când a fost întrebat de facturile pentru zborurile Nordis

Cod portocaliu de ninsori și vânt puternic în ziua de Crăciun. Care sunt zonele afectate

Un avion Swiss Air de pe ruta București - Zurich a aterizat de urgență în Austria

George Simion, despre Guvernul Ciolacu 2: „N-aţi auzit vocea poporului”

Este şi cazul clădirilor în oglindă din centrul istoric al orașului. Palatele Statutului Romano-Catolic au fost construite identic în secolul al XIX-lea de o parte și alta a unei străzi ce pornește din piața centrală a Clujului. Locuințele sunt deținute de zeci de familii care s-au mutat aici în urmă cu 30 sau chiar 60 de ani.

În aceeaşi situaţie se găsesc multe dintre clădirile istorice aflate în centrul orașului. Așa este Casa Argintarului, cu o vechime de aproape 300 de ani, de care se leagă multe dintre legendele Clujului. Acum însă faţada imobilului în care locuiesc câţiva pensionari are nevoie de reparaţii urgente. Bucăţi întregi de cărămidă s-au desprins din peretele exterior al clădirii, iar tencuiala stă să cadă.

Municipalitatea a decis să vină în ajutorul persoanelor care locuiesc în clădirile vechi ale Clujului, astfel încât din primăvara viitoare să poată demara un amplu proces de refaţadizare a acestor imobile. Autoritățile locale oferă credite asociațiilor de proprietari care nu au bani pentru reabilitare. Suma împrumutată nu poate depăși însă 30% din valoarea lucrării.

Arhitecţii clujeni atrag atenţia că, deși vor fi alocaţi banii necesari, refaţadizarea clădirilor istorice din centrul Clujului rămâne o problemă. "Clujul nu foloseşte materialele specializate pentru aceste case. La Sibiu, prin comparație, deja era o uzanţă de a folosi tencuieli de asanare care de exemplu rezistă la igrasiere", spune preşedintele Ordinului Arhitecţilor din Transilvania, Szabolcs Guttmann.

În ultimii cinci ani, doar o treime dintre fațadele din centrul istoric al orașului au fost refăcute. Autorităţile locale au în plan reabilitarea mai multor clădiri istorice până în 2021, când Clujul ar putea deveni capitală culturală europeană.