Baloţii de paie, folosiţi în construcţii

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

"E relativ ușor. Se așează balotul, se tratează pentru rozătoare, se ancorează foarte bine, se aplică lut între straturile de baloți, apoi se presează bine și se acoperă cu plasă. Din nou se prinde cu agrafe și se mai aplică o mână de lut", a explicat un muncitor tehnica de izolare.

Dana Andreş, doctorandă la Universitatea Tehnică, a făcut măsurători termografice pe pereţi realizaţi din baloţi de paie, dar şi pe pereţi din cărămidă. Concluzia este că baloții de paie au un transfer termic mult mai bun.

"Sunt singurii pereți care respiră, efectiv respiră, tencuiala de argilă ajutându-i să rețină căldura. Când, de exemplu, temperatura e foarte ridicată în încăpere, ei acumulează căldura. În momentul în care începe să scadă, ei o degajă", explică cercetătoarea.

Acum, aceasta face două case: una construită din baloți de paie și alta care va fi izolată cu paie. Costul unei astfel de locuinţe este mic. De exemplu, pentru o casa simplă, fară etaj, de aproape 120 de metri pătrați, baloții pot costa până la 1.000 de lei, la care se mai adaugă scheletul din lemn.

"În urma cercetărilor efectuate, am realizat primul proiect de acest gen. Structura va fi realizată din lemn, iar umplutura, din baloți de paie, care vor fi tencuiți cu argilă, după cum puteți vedea, argila care a fost scoasă de la fundații", a precizat Dana Andreş.

Şi în curtea Universităţii Tehnice din Cluj va fi ridicată o astfel de casă.

"O astfel de casă verde dorim să construim în partea din spate a clădirii Facultății de Instalații şi în această construcție, vom utiliza realizările colegei noastre", a spus Mircea Buzdugan, decanul Facultăţii de Instalații.

"O clădire verde, care totodată să creeze posibilitatea studenților, masteranzilor, să vadă aceste tehnologii, să vadă metodologia materialelor de construcţie, iar materialele folosite vrem să fie doar materiale eco", a completat Călin Ciucudean, directorul proiectului Casa Verde.

Datele ştiinţifice obţinute de tânăra cercetătoare vor fi publicate și în revistele de specialitate din străinătate.