Sita Buzăului vrea să devină prima localitate eco din judeţul Covasna

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

În 2013, fermierii care fac parte din cooperativă s-au gândit că trebuie să facă ceva pentru a rezista pe piața produselor alimentare. Au pus pe hârtie avantajele zonei și așa au ajuns la concluzia că laptele produs de animale nu este foarte mult dar este calitativ, iar carnea este mult mai gustoasă, pentru că animalele pasc în zonă muntoasă. Așa că îndeplineau mai toate condițiile ca produsele lor să fie eco. Puțin a mai fost până când au pus bazele unui complex pentru procesarea acestor produse.

"Aici o să se colecteze viței de la membrii asociației, o să stea în carantină câteva zile, apoi o să plece la export", spune Ștefan Papară - tehnician, Asociația Crescătorilor de Bovine.

Fermierii înscriși în cooperativă aduc animalele care sunt valorificate mai departe, la fel și laptele care este colectat aici și dat mai departe la procesatori. În total sunt peste 1.500 de litri de lapte pe zi. Totodată va funcționa și un depozit pentru fructe de pădure.

"Pentru lapte deja avem contract prin cooperativă cu o fabrică de lapte din zonă. Pentru carne la export deja am făcut primii pași și am avut în urmă cu două zile o întâlnire, cu o delegație din Elveția", spune Nicolae Stoica - primarul localităţii Sita Buzăului.

Pentru ca produsele să fie eco este nevoie de certificări în acest sens și totul pleacă de la hrana animalelor. Spre exemplu, timp de câțiva ani, cele 1.200 de hectare de pășune ale cooperativei au primit doar îngrășăminte naturale și nu au fost deloc cosite. Anul trecut pășunile din Sita Buzăului au primit certificare eco. Ceea ce înseamnă că animalele care pasc aici dau la rândul lor rpoduse eco.

Din cooperativă fac parte peste 300 de fermieri, iar până acum 80 dintre ei au primit certificate de producători eco sau sunt în curs de acreditare. Complexul construit de cooperativă, va fi util atunci când va funcţiona pentru că de aici s-ar vinde produsele în cantități industriale, și s-ar găsi mai ușor cumpărători.

"Pe mine, punctual, mă ajută foarte mult, pentru că, pentru tăurașii pe care-i avem de livrat se pot găsi cumpărători", spune fermierul Cornel Vlad.

Valoarea investiției se ridică până acum la 800.000 de euro, bani proveniți din fondurile cooperativei. Fiecare fermier cotizează la cooperativă cu minimum 25 de lei pe an. În România, doar satul Vurpăr din judeţul Sibiu a fost certificat până acum ecologic, în 2014.

Reporter: Mirela Palcu
Operator: Zoltan Racz