Sistemul de irigare a fost finalizat în anul 1988, iar de el se ocupă Intreprinderea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. A funcţionat doar un an, după care, din cauza unor defecţiuni, a fost închis. Şi aşa a rămas până astăzi. Pentru asigurarea necesarului de apă, în comuna Moacşa, o vale, pe cursul unui pârâu, a fost inundată şi transformată în lac.
Lacul de la Pădureni a fost proiectat astfel încât să poată asigura apa necesară irigării a 1.300 de hectare de terenuri agricole. Deocamdată, de aici nu pleacă nicio picătură de apă spre terenurile fermierilor, iar zona este cunoscută mai degrabă ca una de agrement."
În Moacşa sunt mai bine de 30 de fermieri pentru care sistemul ar fi o adevărată binecuvântare.
"Pe moment nu e funcţional, încă nu ştim hibele, că ar trebui să se pună sub presiune, să vedem unde, ce, care sunt problemele, bineînţeles între timp, problema generală: s-a furat asta, s-a mai luat aia ", declară Könczei Csaba - directorul executiv al Direcţiei Agricole Covasna.
Din 2011, de când Intreprinderea Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare a devenit agenţie, ANIF, nu au mai primit bani de la stat pentru întreţinerea sistemelor de irigare.
În Covasna mai sunt două sisteme de irigare, construite tot înainte de '90. Singura şansă a oamenilor este să se unească şi să acceseze fonduri europene pentru îmbunătăţirea sistemelor.
"Suntem în faza de organizare, numai actul constitutiv am reuşit să îl facem, dar sperăm ca în viitor să facem şi pasul următor", spune Deszke Janos - fermier.
Apa livrată la cele două sisteme încă funcţionale, vine dintr-o staţie principală de pompare, în satul Ghidfalău, cu un debit de o mie de metri cubi pe secundă, care în timpul campaniei de irigaţii funcţionează la cerere. Aceasta este în proprietatea ANIF-ului şi livrează apă la alte două staţii secundare, de distribuţie, cedate spre administrare fermierilor care, practic, se gospodăresc singuri.
"Din 2012 nu s-au făcut reparaţii pentru această staţie de bază", declară Aurora Găureanu - directorul adjunct al ANIF Covasna.
Fermierii au luat pe umeri şi povara de a asigura mentenanţa şi paza, plata facturilor la energie, apa consumată, dar şi un tarif anual plătit către ANIF, de 1400 de lei pe hectar, bani din care agenţia asigură mentenanţa şi paza staţiei principale.
"Fără irigaţii nu putem să facem producţii la nivelul la care cere piaţa actuală, atât calitativ cât şi cantitativ, în schimb, ne ridică costurile de producţie atât de mult, că ne gândim de zece ori dacă să udăm sau să nu udăm", a spus Beczek Laszlo - preşedintele Asociaţiei utilizatorilor de apă din Ghidfalău.
Între 2007 şi 2010, statul dădea subvenţii pentru reparaţii, suporta costul energiei electrice şi 90% din costul apei consumată pentru irigaţii, iar din banii pe subvenţii oamenii au făcut îmbunătăţiri de 200.000 de lei.
"Avem destul de multe cheltuieli cu întreţinerea în primul rând, în al doilea rând costurile mari sunt pe curentul electric, plus că avem angajaţi permanent", a declarat Kiss Peter - preşedintele Federaţiei Organizaţiilor de Utilizatori de Apă pentru Irigaţii
Judeţul Covasna are o suprafaţă agricolă de 186.000 de hectare, din care 83.000 de hectare teren arabil. Doar două-trei procente pot fi irigate acum - în jur de 1600 de hectare.
Reporter: Sorina Secelean
Operator: Dan Dascălu