SIBIU. Capătă aspectul iniţial

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Târnăvioara are 300 de locuitori, iar rata șomajului aici este de 70%. Cei mai mulți dintre săteni trăiesc de pe urma diferitelor alocații de la stat. Coordonatorii unui proiect cu fonduri norvegiene vor să le ofere o alternativă sustenabilă.

"Este o comunitate defavorizată, având în vedere că este o comunitate ce aparține actualmente de orașul Copșa Mică, unde toată lumea știe că există probleme sociale destul de mari, în urma disponibilizărilor și dispariției întreprinderilor care au existat aici", spune  Anca Niţoi, coordonator proiect.

Într-o primă etapă a proiectului, oamenii au fost învățați cum să-și renoveze casele, cu tehnici tradiționale. Au avut loc trei ateliere la care localnicii au avut acces gratuit - de fierărie, tâmplărie și zidărie. Cinci fațade au fost deja refăcute, cu suport de specialitate din partea restauratorilor.

"Noi tencuiam... puneam ciment. Și acum am învățat că se poate cu nisip și var. Și atunci nu se mai ridică umezeala pe perete în sus", a spus Nicolae Tăpălagă, localnic. 

Nicolae Tăpălagă are 45 de ani și a rămas fără loc de muncă după ce fabrica de marochinărie la care lucra s-a închis. S-a apucat din nou de muncă, odată cu acest proiect.

Muncitorii au găsit, sub straturile de tencuială, culorile originale ale clădirilor și au încercat să le reproducă cu pigmenți naturali. Astfel a revenit în sat un albastru special, o culoare care era extrasă, în Orient, dintr-o piatră numită lapis lazuli.

"El este folosit chiar din Evul Mediu, în Afghanistan, iar în Europa, în vestul Europei, de fapt, a fost adus doar pe la 1900 și apoi și în România. Doar cei bogați îl foloseau, pentru că el avea chiar prețul aurului, comparabil cu cel al aurului, așa că era foarte, foarte rar", a spus arhitectul Tudor Popa.

Albastrul a dispărut odată cu pigmenții industriali din vopsele. Tencuieli cu această culoare erau folosite, în trecut, doar de către cei înstăriți. Iată că, după aproape un secol, albastrul ultramarin, pe care localnicii îl numesc și astăzi "mândră-Mărie", a revenit în Târnăvioara

Proiectul din Târnăvioara se desfășoară până în luna octombrie. Oamenii vor învăța, în lunile următoare, cum să își promoveze produsele tradiționale, cum să dezvolte servicii pentru vizitatori și cum să îi invite pe turiști la ei în sat.

Reporter: Adela Mohanu
Operator: Lucian Sandu