Scară mai veche decât dacii

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Aflat într-o zonă plină de saline, situl arheologic de la Băile Figa are un diametru de aproape 600 de metri şi a fost examinat pentru prima dată în anul 2005. Aici au fost decoperite numeroase unelte folosite în exploatarea sării, dar şi scara de lemn cu o lungime de aproape şase metri şi care datează din anul 1800 înainte de Hristos.

"Scobiturile sunt realizate cu foarte mare precizie. Cu uneltele care le-au la dispoziţie, fie ele din bronz, fie din alt material", spune meşterul restaurator.

Scara din lemn de ulm a fost descoperită la o adâncime de doi metri şi s-a păstrat foarte bine de-a lungul timpului datorită solului bogat în sare în care a stat. Scara a fost supusă până acum mai multor procese de restaurare, iar unul dintre cele mai lungi este cel de desalinizare.

"Poate dura de la trei luni, şase, chiar şi un an de zile. Desalinizarea se face tot în aceste cuve, piesele se îndepărtează, după care se introduce soluţia de impregnare cu polietilen glicol", spune meşterul.

Pe lângă ciocane de minerit, cârlige de lemn sau lopeţi, scara de lemn este unul dintre obiectele restaurate la Complexul Muzeal Bucovina din Suceava, unde se află singurul laborator specializat care face restaurări pe lemn arheologic.

"Ea se află încă în custodia muzeului din Suceava pentru că nu s-a finalizat procesul de restaurare", spune Constantin Emil Ursu, director Complex Muzeal Bucovina.

Arheologii susţin faptul că rolul unei astfel de scări în exploatările de sare din perioada anilor 1800 î.Hr. era unul foarte important. Şi asta pentru că masivele de sare se aflau la trei sau chiar patru metri sub pământ.

"Era folosită pentru coborârea acestor instalaţii care erau utilizate la exploatarea sării direct pe roca de sare", spune Dan Buzea, muzeograf Muzeul Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe.

Toate aceste descoperiri din siturile arheologice fac parte dintr-un proiectul "Saltland", un poriect amplu început în urmă cu 10 ani. Pe teritoriul Transilvaniei au fost descoperite până acum 10 situri arheologice cu mii de obiecte şi consutrcţii de lemn folosite în exploatările de sare. Şi de acum înainte aceste situri vor putea fi descoperite de orice doritor interesat să afle povestea minelor de sare, pentru că filmările siturilor vor apărea direct pe internet.

"Adică fiecare om poate să o acceseze. Va exista această prezentare şi va fi expusă pe siteul muzeului nostru", spune Valerii Kavruk, director muzeul Crapaţilor Răsăriteni Sfântu Gheorghe. 

Proiectul este cofinanţat de Adminstaţia Fondului Cultural Naţional al României şi este o colaborare între Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Universitatea Exeter din Marea Britanie şi Ministerul Culturii, Cultelor şi Patromoniului Naţional.

Reporter: Ruxandra Morar, Andreea Negoiţă
Operator: Mihai Stan, Daniel Bertea