Cu obrajii arşi de frig, la minus 50 de grade celsius, cât este temperatura la altitudinea de peste 10 kilometri, paraşutistul Gabriel Chiriac povesteşte detaliile unui salt care a intrat în istoria României.
"A fost aproape 7000 de metri numai cădere liberă la aproximativ 400 de kilometri la oră viteza de cădere a corpului paraşutistului. Se vede frumos România de la 10.000 de metri, se vede extraordinar de frumoasă. Munţii sunt superbi văzuţi de sus, mai ales crestele înzăpezite care au mai rămas!", spune Gabriel Chiriac.
Pentru cele câteva secunde de magie, Gabriel a muncit mai bine de 5 ani şi a avut parte de două încercări ratate. din cauza vremii. În cele din urmă, în ziua de Paşte vremea s-a dovedit perfectă pentru ascensiunea balonului cu aer cald şi cu cei trei piloţi la bord.
"Vântul să nu fie puternic la decolare, să nu fie puternic sus. Zona în care putem să desfăşurăm un asemenea record este foarte restrânsă din cauza traficului aerian foarte aglomerat deasupra României", a afirmat Mihai Ilie, pilotul balonului cu aer cald.
Balonul a urcat cu 5 metri pe secundă, iar de la 9.000 metri in sus au început greutăţile, povestesc membrii echipajului. Steagul României şi măştile de oxigen i-au ajutat pe cei trei să doboare recordul celebrului parasutist Grigore Baştan, din 1970. Deşi Felix Baumgardner, supranumit omul supersonic, a sărit de la 39.000 de metri, încercarea românilor este la fel de greu de realizat. Austriacul a avut la dispoziţie o capsulă spaţială, în timp ce românii au doborât acest record dintr-un balon în care densitatea gazului la altitudine a fost principala problemă.
reporter: Cătălin Bălan, Liviu Beju
operator: Lucian Păculea