Reabilitare ecologică pentru două şcoli din Braşov

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Centrala termică de la Şcoala Generală nr 4 este veche din 1972. Doar în ultimii trei ani primăria Braşov a reuşit să mai înlocuiască câte un generator sau să monteze un detector de gaz. Maria Scripniciuc îşi aminteşte şi acum cum se chinuia să pornească bătrâna centrală.

"Era mai greu. Pompele erau rodate, mai vechi, rulmentii scârţâiau, făcea zgomot mare. Era pentru arzătoare foarte greu trebuia să aprinzi", a precizat Maria Scripniciuc - fochist.

Pe lângă înlocuirea centralei termice şi geamurile şcolii vor fi schimbate. Cele de acum sunt vechi şi subţiri şi de cele mai multe ori determină pierderi în facturile la căldură. În plus pentru anveloparea clădirii pe pereţii exteriori se va pune vată bazaltică, dar nu direct pe zid. Astfel va rămâne un spaţiu de ventilaţie, mai ales că, spun specialiştii, aerul este cel mai bun izolator din punct de vedere termic. Acelaşi lucru se va întâmpla şi la Colegiul de Informatică, unde unul dintre corpuri este încălzit cu sobe de teracotă.

"Proiectul este de mare folos având în vedere că aceste sobe sunt vechi de 75 de ani şi nu sunt eficiente, nu numai sobele, ci şi sistemul de iluminat, trebuie îmbunătăţit, nu s-a făcut acest lucru de foarte multă vreme ", a spus Nicoleta Ştiuca - directorul Colegiului Naţional de Informatică Grigore Moisil 

Ineficienţa sobelor de teracotă se simte cel mai mult la facturi.

"Am avut în luna decembrie 16.000 de lei, adică 160 de milioane de lei vechi, doar pe corpul  A, corpul B, la jumătate, avem centrala acolo", a menţionat Leontina Marcodin - administrator Colegiul Naţional de Informatică Grigore Moisil.

Reprezentanţii Primăriei Braşov recunosc că au ales cele două unităţi de învăţământ, tocmai pentru că ştiau că au probleme cu încălzirea.

"Suntem într-o fază procedurală, trebuie să depunem studiile şi proiectele în termen, le-am pregătit, o parte au fost depuse săptămâna trecută, la cea de-a doua etapă lucrăm cu proiectanţii", afirmă George Scripcaru - primarul municipiului Braşov.

Întreaga investiţie în reabilitarea inteligentă a celor două şcoli este estimată la peste 7 milioane de lei, bani de la Guvernul Elveţian, iar lucrările ar trebui să fie gata în următorii doi ani.