Autoritățile vorbesc de ani de zile despre modernizarea Transfăgărășanului, care, deși este cel mai celebru din România, este și cel mai puţin utilizat - 66% din timp este închis.
Copertinele realizate în prezent nu sunt sigure în cazul unor căderi de pietre, iar versanții nu sunt securizați împotriva avalanșelor. Drumul este acoperit până în miezul verii cu zăpadă. Turiștii care vor să ajungă la cota 2.000, în zona Bâlea Lac, sunt nevoiți să își lase mașinile în parcare.
"Păi e închis și nu se poate merge. Urcăm cu telecabina și mai vedem", spun un turist.
"Foarte frumos. Super. Păcat că nu se poate urca cu mașina până sus. Să vedem dacă merge telecabina...", spune alt turist.
Drumul cu telecabina este, însă, destul de scump - 60 de lei costă o cursă dus-întors. În plus, transporturile pe cablu sunt limitate la 14 persoane la un drum. Dacă turiștii au și bagaje voluminoase, numărul celor care pot intra în telecabină se reduce la jumătate.
"Pentru mine există problema că sunt persoană cu dizabilități și nu mi se dă voie să urc cu telecabina. Din condiții de siguranță... nu știu. Eu n-am citit nimic, mi-au zis angajații de aici", spune un turist.
Proprietarii de cabane și restaurante din zona Bâlea Lac spun că închiderea traficului pe Transfăgărășan se resimte automat și în buzunarele lor.
"Pe noi, pe operatorii turistici din zonă, ne afectează faptul că drumul se închide la 1 noiembrie și asta din cauză că nu se mai poate face accesul cu mașina și, automat, numprul turiștilor care urcă la 2.000 de metri altitudine scade considerabil", spune Lidia Bădilă, PR resort turistic.
În vara anului trecut, CNADNR a lansat o procedură de atribuire a contractului pentru un studiu de fezabilitate care să identifice soluțiile cele mai bune. Cinci companii - patru românești și una din Spania - au depus oferte, dar niciuna nu a fost acceptată. Niciuna dintre firme nu a depus contestaţie, însă nici CNADNR nu a reluat procedura de atribuire.
Reporter: Adela Mohanu
Imagine: Lucian Sandu