Primăria Braşov cumpără Cetăţuia de pe Strajă 

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Cetățuia de pe Strajă a fost un important punct de apărare al Braşovului, încă la începutul secolului al XV-lea. De-a lungul timpului şi-a schimbat de câteva ori destinaţia. Din secolul al XVIII-lea și până în 1954, de exemplu, a servit ca închisoare, apoi depozit pentru Arhivele Statului din Brașov.

Construită în secolul al XV-lea, cetatea Braşovului a trecut, de-a lungul timpului, prin mai multe etape de reabilitare. Astăzi, însă, mai mult ca niciodată, sutele de ani de istorie îşi spun cuvântul. De pe zidurile exterioare ale cetăţii, spre exemplu, au căzut nu doar tencuiala ci şi straturi întregi de piatră şi cărămidă, existând riscul ca structura lor de rezistenţă să fie serios afectată.

"Pe lângă faptul că este degradată, ele nu sunt sprijinite, zidurile. Aici ar trebui sprijinire de ziduri, pentru că este pericol permanent de prăbuşire. Este atacată tencuiala exterioară, dar şi liantul, elementul de legătură între pietrele respective", spune Mihai Popescu - specialist în construcţii.

În anii '90, monumentul a devenit proprietatea unei companii private care, ca să îl poată întreţine a deschis în incinta sa un restaurant.

"Compania privată are aceleaşi obligaţii ca şi statul în privinţa ocrotirii monumentelor istorice. Pentru noi nu era economic eficient să investim milioane de euro să reabilităm cetatea", a precizat Mihai Fercală - preşedinte executiv SIF Transilvania.

După îndelungi negocieri s-a ajuns la o sumă rezonabilă, pe care administraţia locală ar putea să o achite în schimbul cetăţii: 3,3 milioane de euro, potrivit unui raport de expertiză întocmit de specialişti în evaluarea monumentelor.

"Noi sperăm să găsim surse de finanţare alternative la bugetul local, sume de finanţare alternative. În paralel, vom identifica şi cele mai bune soluţii ca să o facem atractivă pentru turişti", a spus Sorin Toarcea - purtător de cuvânt Primăria Braşov.

Negocierile cu proprietarul cetăţii au început anul acesta, iar vânzarea ei către Primăria Braşov se va concretiza, cel mai probabil, la sfârşitul lunii viitoare.

Reporter: Sorina Secelean / Imagine: Alexandru Apetroae