22 de deţinuţi politici au murit în timpul detenţiei la Penitenciarul Făgăraş, supranumit "Închisoarea poliţiştilor".
Amenajată între zidurile reci şi groase ale cetăţii medievale, închisoarea din Făgăraş este locul în care erau încarceraţi detinuţii consideraţi periculoşi pentru regimul comunist. Printre ei, politişti şi foşti agenţi ai siguranţei din perioada interbelică. Aici şi-au găsit sfârşitul 166 de oameni, iar responsabil pentru moartea a 22 dintre ei este Refic Fizula.
Spre sfârşitul anului 1951, locţiitorul comandantului de aici era Fizula Refic. Regimul de detenţie, alimentaţia şi îngrijirea medicală erau făcute cu gândul la exterminare, spun cei care suferit în celule din cetate.
Doamna Rodica Grigore, fiica unui fost deţinut politic, ştie doar frânturi din chinul îndurat de tatăl ei.
"Era o grotă în care băga deținuții politic recalcitranți o zidea fără apă fără mâncare și celula se vede la Făgăraș, are un turn, si aruncau o torță să vadă din când în când dacă mai trăiește sau nu vreun deținut", povesteşte Rodica Grigore
„În camera unde am stat eu, la numărul 23, eram 82 de deţinuţi. Ne culcam pe jos, acolo, unde era crăpătura la uşă... Făceam cu rândul ca să tragem aer, pentru că ne sufocam!", spune Radu Vasile, fost deţinut politic la Penitenciarul Făgăraş Central.
Penitenciarul Oradea a fost condus între 1953 şi 1955 de Neculai Tilici. În acest timp, 9 deţinuţi politici au murit acolo. Cei care au supravieţuit îşi aduc aminte şi acum cu groază de fostul comandat al închisorii.
"Nu aveam voie să stăm culcaţi pe pat sau să ne odihnim, trebuia să stăm în picioare. Orele erau stabilite, la ce oră să te scoli si să te culci. Eram scoși în pas alergător, cei bătrâni daca se poticneau și cădeau, erau zdrobiți cu cizmele", îşi aminteşte Cornel Onaca - fost deţinut politic.
Un alt nume făcut public de istorici este cel al lui Teodor Sârbu. Deşi nu a condus niciun penitenciar din regimul comunist, este acuzat că a arestat numeroşi oameni şi chiar a participat la executarea unora dintre ei.
Preşedintele executiv al Institutului de Investigarea a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Radu Preda, a declarat că doar doi dintre cei trei torţionari se regăsesc în lista iniţială de 35 de persoane.