Trecerea în noul an este pentru mulţi un motiv de meditaţie asupra propriei vieţi. Un muzeu amenajat la Hărman îi ajută pe vizitatori să înţeleagă mai bine trecerea de la o etapă la alta a existenţei. Muzeul etnografic de lângă Braşov este conceput ca o lume reconstituită de la cap la coadă, iar cei care îi calcă pragul îşi pot aminti mai uşor cum au trecut prin viaţă.
Muzeul are doar patru încăperi. Fiecare, însă, simbolizează un prag de trecere, o treaptă în devenirea fiecărui om. La intrare suntem întâmpinaţi de un pridvor şi de o boltă cu stâlpi sculptaţi în motive populare: soarele şi funia răsucită, simbol al ascensiunii, al legăturii pământului cu cerul. Alături sunt: copacul cu ulcele aşezate cu gura în jos, "ca să nu intre necuratul în ele" precum şi nelipsitul plug. Totul pare să ne aducă într-o gospodărie de altădată. Biserica este aşezată lângă tinda casei. Şi sfinţii sunt aduşi mai aproape de oameni. Poartă sumane sau ară pământul. Naşterea, botezul, îndeletnicirile săteşti şi apoi moartea sunt ilustrate prin scene ordonate în fiecare cameră. Covata şi leagănul copilului alături de patul părinţilor reprezintă scena-simbol pentru venirea pe lume, primul prag. Alături sunt legăturile de busuioc şi usturoiul, ca să alunge duhurile rele, să ferească pruncul de rău. Următorul prag ne conduce spre viaţa de zi cu zi cu scenele specifice: fuioarele de lână şi vârtelniţele amintesc de îndeletnicirile bunicii. În ultima cameră, denumită "camera bună", nu se doarme. Nimic nu este mişcat de la locul cuvenit, niciodată pentru că este camera care îşi aşteaptă musafirii. Ieşirea din casă este gândită ca fiind echivalentul ieşirii din lume, Marea Trecere. Ca şi cum un cerc s-ar închide, vizitatorul ajunge de unde a pornit. În faţa prispei, în "bătătură", este aşezată o masă de pomenire. Muzeul poate fi vizitat în orice zi, iar accesul este gratuit.
