Daia este un vechi sat săsesc din inima Transilvaniei, situat la doar 18 kilometri de Sighşoara. Încă de la intrarea în sat, imaginea este una aproape apocaliptică. Zeci de case săseşti zac în paragină, multe dintre ele, distruse iremediabil. Un licăr de speranţă a încolţit însă în inimile omenilor anul trecut, când membrii unei fundaţii care se ocupă cu restaurarea arhitecturii tradiţionale şi-au aplecat atenţia asupra satului lor.
"Au venit în şură, au fotografiat pe acolo, în curte, casa, tot şi, după o perioadă, au venit şi ne-au băgat la lucru", povesteşte Ioan Deneşan.
Casa lui Ioan Deneşan a fost una dintre cele cinci case din Daia care au primit o înfăţişare proaspătă, dar prietenoasă, păstrând arhitectura originală. Omul a învăţat, la rândul său, cum să repare clădirile vechi cu nisip, apă şi var, aşa cum se lucra pe vremuri şi acum îi ajută şi pe alţii.
"Cu mare plăcere lucrez, cum să nu, ce să facem? Lucrez...Cum am fost eu ajutat, aşa trebuie să merem în continuare. Aşa trebuie să rămână aşa, frumos, dacă ar fi toate la rând cum îs astea, ar fi ceva frumos", spune Ioan Deneşan.
Munca localnicilor nu s-a oprit aici. Anul acesta, prima fundaţie a Prinţului de Wales în România a venit în Daia ca să ţină un curs de restaurare. Deopotrivă săteni cât şi studenţi la Arhitectură se bucură de cursuri practice gratuite şi învaţă astfel cum să readucă la viaţă clădirile săseşti din Transilvania, ţinând cont de tipicul lor. Şi au cel mai bun profesor: Henry Rumbold, un restaurator din Yorkshire, care de 14 ani studiază arhitectura tradiţională din România.
"Sunt trei lucruri esenţiale pe care le reamintesc studenţilor: ei trebuie să înţeleagă structura clădirilor, să înţeleagă faptul că zidurile trebuie lăsate să respire şi că munca trebuie parcursă pas cu pas, fără scurtături, începi cu o etapă şi ajungi la sfârşit în ritmul care se cere. Dacă se ţine cont de aceste trei criterii, atunci munca va fi una corectă", spune Henry Rumbold.
Cursurile presupun implicarea directă a participanţilor în munca propriu-zisă. Localnicii sunt învăţaţi ce şi cum să facă, apoi termină singuri faţadele şi trec mai departe la alte case.
"Mi-am dorit foarte mult să văd, pentru că la şcoală am învăţat teoretic toate aceste cursuri, dar nu ştiam exact cum se face. Nu poţi remedia nicio problemă cu materiale noi, pentu că nu sunt compatibile şi atunci ai face mai mult rău clădirii", a spus Denisa Moldovan - student practicant.
Acţiunile Fundaţiei Prinţului de Wales din România nu se concentrează exclusiv pe arhitectură sau patrimoniu ci includ şi proiecte de management, igienă şi tot ce ţine de dezvoltarea durabilă în comunităţile rurale restrânse.
"Vom forma două echipe de meşteri, care vor lucra aici, în Daia, colaborăm cu o altă fundaţie, care se numeşte Monumentum şi care are finanţare ca ei să repare efectiv case, faţade, şuri şi aşa mai departe. Foarte mulţi au un spirit practic dezvoltat şi prind foarte repede ceea ce noi încercăm să îi învăţăm", a spus Aura Woodward - director executiv Fundaţia Prinţului de Wales.
Ca recompensă pentru munca lor, oamenii primesc câte un kit complet de unelte şi un certificat care le atestă pregătirea de restauratori.
Reporter: Sorina Secelean
Operator: George Oltean