Hymenoscyphus fraxineus este numele dat recent de cercetători ciupercii care usucă frasinul. Ea a fost identificată în Asia, zona Coreei şi Manciuria, în jurul anului 1940. Acolo arborii s-au adaptat şi trăiesc în simbioză cu parazitul, dar în Europa acesta a făcut ravagii. În anii '90 a ajuns accidental în Polonia şi în statele baltice, odată cu plantarea frasinului de Manciuria. În Estonia frasinul a fost exterminat, iar în Lituania fenomenul se răspândeşte cu repeziciune.
"În Lituania, la un moment dat, un 10% din pădure, din suprafaţa de frasin, dispărea anual. S-a răspândit la ora actuală în toată Europa nordică şi centrală. În sud acum este pe undeva prin partea nordică a Franţei, nordul Italiei, toată Austria", a spus Dan Chira - cercetător ICAS Braşov.
În anii 2000 a apărut şi în ţara noastră fenomenul uscării la frasin, pe care cercetătorii l-au pus iniţial pe seama secetei. Abia în 2005 ciuperca a fost identificată în judeţele Ilfov şi Vaslui, apoi în judeţele Moldovei, pe Valea Prutului şi, într-un final, anul trecut, în Harghita, Mureş şi Braşov.
"Acum trei ani am preluat cantonul acesta. Am observat că sunt frasini uscaţi. Am făcut raport la ocol pentru marcare şi am extras exemplare total uscate", a spus Horvath Arpad - pădurar.
Sporii ciupercii sunt răspândiţi îngrijorător de repede, de vânt şi de insecte dar şi prin preluarea puieţilor şi plantarea lor în alte zone. Atacă frunzele, după care se răspândesc în toată masa lemnoasă şi o usucă.
"Partea asta de peţiol, în mod normal, e verde. Infecţiile, după aceea, produc brunificarea. Aici intră ciuperca, acum, în momentul ăsta, şi produce infecţie", a precizat Dan Chira - cercetător ICAS Braşov.
În România există trei specii de frasin: una neproductivă, cu exemplare mai mici şi masă lemnoasă redusă, şi două productive, exploatate mai ales în industria producătoare de mobilier şi componente auto iar speciile atacate de ciuperca ce produce uscarea frasinului sunt tocmai cele productive.
Cum nu este permisă şi nici posibilă intervenţia cu chimicale pentru înlăturarea ciupercii, singura soluţie este igienizarea pădurilor prin tăierea arborilor bolnavi.
"În jur de 50, 60 de metri cubi s-au extras anual, doar exemplarele uscate şi bolnave", a spus ing. Ioan Repede - şef de district.
Din cauza rapidităţii cu care se extinde fenomenul de uscare la frasin, experţilor le este foarte greu să cuantifice suprafeţele afectate de ciupercă. Cert este că în ţara noastră pădurile cu frasin ocupă 2% din cele peste şase milioane de hectare de teren împădurit.
Reporter: Sorina Secelean
Operator: Răzvan Rădache