Fermierii, nemultumiţi de noul impozit

Caz de sclavie într-un aprozar din Cluj-Napoca. Proprietarii, arestați pentru trafic de persoane

Polițist din Dolj, cercetat disciplinar după ce a devenit agresiv cu un martor care filma intervenția autorităților la un accident

Adolescent bătut și umilit de un alt minor, în Cluj. Mai mulți martori au asistat fără să intervină

Scandal la biserica din Oradea unde slujește Ciprian Mega. Poliția a intervenit după ce preotul s-a opus înlocuirii sale

Peștii din Marea Neagră, în pericol din cauza pesticidelor din agricultură. Rezultatul șocant al cercetătorilor

A început emiterea cărților de identitate cu cip. Cum arată noile buletine

A fost semnat contractul pentru cel mai scump tronson de autostradă din România. Cât costă și când trebuie să fie gata

Bătaie cu bâte la Spitalul din Târgu Jiu: răniți după o răfuială în stradă, cei implicați au continuat scandalul la Urgențe

Bărbat acuzat că a lovit o femeie gravidă, pe stradă. S-a predat la Poliție după ce fotografia sa a apărut în spaţiul public

Bibo Janos cultivă pământul de când se ştie. Anul acesta a ajuns să deţină 60 de hectare, pe care creşte cartofi, grâu, porumb şi sfeclă de zahăr. A cheltuit câteva zeci de mii de lei ca să aibă o recoltă bogată, deşi până acum, nu a primt niciun leu din subvenţia ce i se cuvine. A primit, în schimb, somaţia prin care este avertizat că trebuie să plătească, urgent, impozitul pe profitul pe care îl va avea după ce va vinde produsele.

"E o măsură abuzivă. Nu e la locul ei. Cine a pus această măsură nu s-a gândit la cel care munceşte s-a gândit la cel care fură", afirmă Bibo Janos.

Doar pe cele şase hectare cultivate cu cartofi, bărbatul are de plătit 2.200 de lei. Aşa că, de anul acesta Janos Bibo s-a apucat să crească bovine, însă şi pentru ele va avea de plătit impozit.

Măsurile, luate de Guvern odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, de la 1 februarie, îi nemulţumeşte pe toţi fermierii din judeţul Braşov.

Pe de altă parte, autorităţile locale se plâng că, odată cu introducerea acestui impozit şi lor li s-a mărit volumul de muncă, iar banii încasaţi nu rămân în conturile localităţilor, ci se duc la bugetul de stat. În plus, se tem că oamenii vor renuţa să îşi mai cultive pământurile.

Dacă banii, proveniţi din aceste impozite, ar rămâne la primării, aceştia ar putea fi folosiţi pentru finalizarea unor proiecte rămase fără finanţare. La Tărlungeni, de exemplu, impozitul pe 16.000 de hectare de teren ar fi suficient pentru cofinanţarea proiectului de cananlizare a comunei.