Ecologie cu bani de acasă

Lucrurile banale pe care le ținem în mașină, care pot deveni adevărate „proiectile” în cazul unui accident rutier

Peisaj de primăvară cu alei surpate și mizerie la fiecare pas. Cum arată cel mai mare parc din Capitală

176 de localități din România nu au medic de familie. Cum arată viața în satele în care oamenii nu au nici doctor, nici farmacie

Județul în care ambulanțele fac gaură în buget. Suma plătită lunar pentru Salvările care au și peste un milion de kilometri la bord

Astenia de primăvară, resimțită de tot mai mulți oameni. Cum o putem combate

Ordonanță de urgență: angajații pensionari din spitale pleacă acasă. SANITAS: criza din sistemul medical se adâncește

Rusia trimite un nou mesaj de susținere pe față a lui Călin Georgescu

Ilie Bolojan, despre reacția României la postările lui Elon Musk: Trebuie răspuns doar la chestiuni instituționale

Ilie Bolojan despre acuzația ca a furat un TIR din Germania în anii '90: Eram student în Timișoara. Nici nu am permis de camion

Mlaştinile de la Hărman şi Prejmer, din Braşov, sunt zone de importanţă ecologică deosebită. Plante pe care specialiştii le credeau rămase doar în tratatele de botanică se dezvoltă în număr tot mai mare. O organizaţie non-guvernamentală din Braşov a luat în grijă locul, dar întreţinerea nu este un lucru tocmai uşor.

"Un custode care nu se implică şi care nu-şi face aceste proiecte are probleme reale, deci nu poate să monitorizeze, nu poate să îşi angajeze un ranger, nu poate să meargă în teren, nu are maşină, nu e chiar aşa simplu", spune Vasile Boronia, preşedinte Fundaţia Carpaţi. 

De la Uniunea Europeană au venit aproape 900.000 de euro, adică 70 la sută din bugetul necesar. Pentru restul fondurilor necesare nu există, deocamdată, o soluţie.Probleme de finanţare şi la Rezervaţia Tâmpa. Custodele, Agenţia Metropolitană Braşov, a depus în urmă cu un an şi jumătate un proiect pentru realizarea unor poteci şi zone de vizitare. N-a primit însă finanţare din fonduri europene şi nici de la autorităţile locale. Aşa că, accesul în rezervaţie se face haotic, iar vizitatorii habar nu au că pot distruge specii rare.

"Obiectivele de conservare-protejare a speciilor habitatelor fie nu se pot face sau nu se fac aşa cum ar trebui, iar pe de altă parte este vorba şi de probleme sociale să spunem, pentru că atât în pădure cât şi în zona de câmpie să spunem pe fâneţe, păşuni şi aşa mai departe, proprietarii pot avea nişte restricţii, care înseamnă nişte bani pierduţi. Deci atâta vreme cât nu le dai compensări foarte clare şi să vină şi la timp, atunci apar tot felul de probleme", declară Dan Ionescu, Societatea Ornitologică Română. 

"România este, de mai mulţi ani, singura ţară din UE care nu are o linie bugetară distinctă pentru finanţarea ariilor naturale protejate şi practic aceasta este problema principală", spune Luminiţa Tănasie, director executiv Coaliţia Natura 2000.

România are nevoie, în acest an, de 400 de milioane de euro, pentru administrarea celor aproape 300 de situri Natura 2000. Din această sumă, sprijinul guvernamental a fost de numai 6 milioane de euro.

Reporter: Claudiu Loghin
Operator: Zoltan Racz