Dracula, un kitsch bine vândut turiştilor

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Teoretic, în bazarul de lângă castel se vând suvenire tradiţionale. Practic, însă, 90% din ele poartă etichete "made in China". Astfel, adevăraţii artizani au acceptat compromisul şi, pe lângă produsele tradiţionale, hand made, mai vând şi mărunţişuri pe gustul turiştilor.

"Suntem constrânşi cu multe şi, uneori, chiar nu putem să trăim, noi ăştia mici", spune o comerciantă.

Doamna Cornelia vinde broderii de 25 de ani la tarabă, în faţa castelului. Lucrează câteva ora la realizarea unui singur articol, dar nu poate cere pe el mai mult de 20 de lei. Cu toate acestea, oferta sa nu este una tentantă pentru turişti, care preferă obiectele mărunte şi ieftine.

"Dacă tu te apuci să lucrezi, să stai numai cu astea, mori de foame. Deci, îţi trebuie, automat altceva pe lângă ele, ca să poţi să faci faţă la concurenţa asta de pe piaţă", este de părere Cornelia Sfetea - artizan.

Administratorii castelului nu sunt foarte fericiţi de prezenţa bazarului din apropierea acestuia, dar spun că legenda trebuie cumva promovată, pentru că este motorul care aduce aici atât de mulţi turişti.

" Piaţa cere sau nu este educată suficient. Vorbesc de cea autohtonă, iar, în paralel, străinii nu cunosc autenticul românesc. MUSCA Legenda lui Dracula trebuie exploatată din punctul de vedere al bazarzului, ar fi nedrept să nu fie aşa, dar sutele de mii de turiştii vânează acest mit ", susţine Alexandru Prişcu - directorul Castelului Bran.

Iar criticii de artă sunt întrucâtva de acord cu această teorie.

"Atâta timp cât kitsch-ul nu este prezent într-un muzeu sau într-o instituţie de cultură, după cum am spus...este un fenomen specific societăţii democratice şi trebuie să îl acceptăm ca atare", afirmă Radu Popica - şef secţie Arte, Muzeul de Artă Braşov.

Autorităţile locale din Bran vor să instituie un regulament strict şi clar în ce priveşte modul de desfacere a produselor în preajma castelului.

"Este trist să vezi că pe toate drumurile ţării, în toate parcările, lângă toate obiectivele turistice găseşti aceleaşi lucruri, care se vede că sunt aduse din China, sunt nişte kitsch-uri de prost gust. Este o amărăciune să constatăm asta", povesteşte  Gheorghe Hermenean - primarul comunei Bran.

În preajma castelului Bran, 1100 de metri pătraţi de teren, aflaţi în administrarea Primăriei, sunt închiriaţi de comercianţi. Oamenii plătesc lunar între 200 şi 300 de lei pentru tarabele pe care le au aici, în funcţie de suprafaţa ocupată.