Chinuiţi de boală şi de birocraţie

Rusia acuză România de „acțiuni ostile”. „Autoritățile române au pus la dispoziția teroriștilor o platformă pentru a lansa provocări”

Scandal pentru depunerea unei declarații, în Constanța. Motivul pentru care mii de oameni stau cu orele la coadă

Răsadurile de primăvară au ajuns pe tarabe, în piețe. Care sunt cele mai căutate soiuri de roșii

„M-am simțit rău”. Tuberculoza face mii de victime în România

Se nasc tot mai puțini copii. Comuna din România în care au venit pe lume doar doi copii în ultimii trei ani

„E focar de infecție”. Pasaje lăsate în paragină în centrul Brașovului, pericol pentru pietoni

Tanczos Barna: Execuția bugetară pe primele două luni și sumele raportate arată o creștere de chiar 23% față de februarie 2024

Rafila, deranjat de întrebările Digi24 despre problemele de la „Marius Nasta”: „Aveți o aplecare personală legată de acest subiect”

Români, suspectați de fraudarea sistemului britanic de împrumuturi universitare cu sute de milioane de lire sterline

Pentru foarte mulţi părinţi, drumul parcurs până la eliberarea unui certificat de handicap este presărat cu nervi şi umilinţe. Anual, la uşa lor va bate un reprezentant al Direcţiei de Servicii Sociale, pentru a face anchete. Mai mult, copiii trebuie supuşi unei evaluări fizice şi psihologice în urma cărora vor primi de la medicii care îi monitorizează, certificate peste certificate.

"Din punctul nostru de vedere este foarte important să se prezinte. Poate nu anual, dar o dată la doi ani, obligatoriu. În urma acestei evaluări se eliberează un plan de recuperare neuromotorie, terapie logopedică, pentru terapie cognitivă", spune medicul pediatru Adriana Mâţan.

Aceste evaluări condiţionează acordarea indemnizaţiei şi a dreptului la un însoţitor. Cu toate acestea, sunt părinţi care se lipsesc de însoţitor ca să îşi păstreze atât indemnizaţia cât şi locul de muncă. Este şi cazul Mariei Cornea, al cărui copil a fost diagnosticat acum un an şi jumătate cu autism sever.

"Este destul de frustrant şi pentru noi ca părinţi. A fost evaluat la comisia de evaluare a copilului aici, la Braşov la comisia de handicap, am primit un certificat. Nu avem însoţitor, avem nevoie, nu ne permitem financiar, pentru că banii pe care îi primim îi folosim pentru terapiile copilului şi pentru transport. Venim de la Zărneşti la Braşov", spune Maria Cornea.

Dacă doresc totuşi un însoţitor părinţii trebuie să renunţe la indemnizaţia pe care o primesc şi rămân cu un ajutor de 91 de lei şi cu alocaţia dublă, de 84 de lei. Astfel, mulţi devin însoţitorii propriilor copii. Aşa a făcut şi Miuţa Lizac al cărui copil suferă de Sindromul Down. Cei nici 800 de lei pe care familia îi primeşte lunar pentru copil nu acoperă, însă, cheltuielile prea mari pentru terapii, transport, hrană, grădiniţă şi materialul didactic special. "Practic, dacă am fi doar eu cu el, ar trebui să ne descurcăm din salariul meu minim. Terapie şi recuperare nu plătim că nu avem de unde", ne spun Miuţa Lizac. 

În Braşov, evaluarea copiilor diagnosticaţi cu autism sau sindromul Down se face la Serviciul de Evaluare Complexă din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Aici, o comisie formată dintr-un medic, un psiholog şi un asistent social verifică anual fiecare caz în parte, pentru eliberarea unui nou certificat. Tot ei stabilesc gradul de handicap al copiilor: grav, mediu sau accentuat.