Aşa arată frunzele castanilor afectaţi de larvele miniere. Ele se instalează în şanţurile frunzei, care o dată cu timpul se usucă şi cad. Specialiştii spun că nu se ştie care este orginea insectei.
"A apărut în Europa în 1984 în Macedonia nu se ştie de unde. Genuri similare se găsesc în Asia şi în America de Nord. Insecta are cam trei generaţii pe an în zona noastră ceea ce o face să fie extrem de prolifică", Dănuţ Chira, cercetător ICAS Braşov.
În Braşov sunt cinci zone în care castanii fost plantaţi pentru oranament.
"Castanii care înfrumuseţează aleile şi parcurile oraşului ar putea să dispară încet, încet dacă insecta care ucide frunzele nu este distrusă fie prin tratamente chimice, fie prin îndepărtarea tuturor frunzelor afectate", Ruxandra Morar, reporter Digi24.
"Încercăm tot felul de tratamente, din păcare până în prezent nu au dat rezultatele scontate. Este şi destul de greu pentru că ar însemna ca toate frunzele atacate în momentul în care vine toamna să fie colectate şi arse. E greu să faci acest lucru mai ales dacă bate vântul e clar că nu poţi să supraveghezi. Oricum noi de câţiva ani evităm să plantăm castani, încercăm cu alte specii cum ar fi steajrul roşu, paltinul", Sorin Toarcea, purtător de cuvânt Primăria Braşov.
Reprezentanţii firmei care se ocupă de dezinsenţia oraşului spun că anual aplică tratamente speciale pentru îndepărtarea dăunătorilor care distrug frunzele de castan.
"Se efectuează în general cam două două trei tratamente, pentru fiecare generaţie cam două tratamente. Având trei generaţii trebuie să efectuăm cam şase tratamente. Se efectuează la şapte, zece, 14 zile maxim, când substanţele sunt sistemice", Zamfira Marcovici, horticultor firmă dezinsecţie.
În Braşov sunt în jur de 400 de castani. Mai bine de 10% dintre ei sunt afectaţi grav de larva minieră.
Reporter: Ruxandra Morar
Operator: Alexandru Apetroae