Blocarea exporturilor de animale, pagubă pentru fermieri 

Ce spune generalul Ben Hodges despre alegerile din România și influența rusă

Reacția lui Marcel Ciolacu după decizia SUA privind suspendarea programului Visa Waiver. Ce modificări anunță MAE

Avertismentul generalului Ben Hodges: Dacă Ucraina cade, rușii vor bate la ușa României

Burduja, despre începerea forajului în Neptun Deep: Va însemna dublarea producției de gaz românesc

Rusia acuză România de „acțiuni ostile”. „Autoritățile române au pus la dispoziția teroriștilor o platformă pentru a lansa provocări”

Scandal pentru depunerea unei declarații, în Constanța. Motivul pentru care mii de oameni stau cu orele la coadă

Răsadurile de primăvară au ajuns pe tarabe, în piețe. Care sunt cele mai căutate soiuri de roșii

„M-am simțit rău”. Tuberculoza face mii de victime în România

Se nasc tot mai puțini copii. Comuna din România în care au venit pe lume doar doi copii în ultimii trei ani

Mihai Tatu a pregătit un stoc consistent de tauri pentru export. Acum, însă, marfa în valoare de 100.000 de euro este blocată şi nu mai produce decât pagube. Iarna bate la uşă, iar randamendtul animalelor scade, în timp ce consumul de furaje creşte înzecit.

Omul mai are varianta exportului la carcasă, însă legislaţia din Grecia nu permite momentan decât, paradoxal, importul de animale vii, pentru carne. Un animal viu s-ar fi dat la export cu 1500 de euro, în timp ce carcasa se exportă cu preţuri mult mai mici.

"Cam la 350 de kg de carcasă şi au 350 de kg la carcasă aceste animale, asta ar însemna, cu 14-15 lei, o pierdere cam de 500 de euro pe cap de animal ", susţine Mihai Tatu - fermier Braşov. 

La ferma lui Mihai Tatu, fiecare animal consumă pe iarnă în jur de opt tone de furaje. Asta înseamnă 640 de tone consumate pe sezon doar de animale care nu mai produc nimic. Pierderile se ridică astfel la 9.600 de lei pe zi, pe cap de animal.

Chinezii plănuiau să cumpere din România 500.000 de vite, o treime din totalul efectivelor din ţara noastră. Răspândirea virusului bolii limbii albastre i-a speriat şi pe ei, aşa că exporturile au întârziat după aproape un an de aşteptare. Sunt însă, şi fermieri care preferă şi consideră suficientă desfacerea mărfii pe piaţa europeană.

"Partenerii chinezi sunt dornici de un număr foarte mare de animale şi pe lângă faptul că sunt mari se merge pe principiul mult şi ieftin ", susţine Emil Neacşa - şef sector zootehnic ICD Braşov.

Până când acest lucru va fi posibil, însă, fermierii nu au decât să rămână cu vitele în grajduri. Speră doar ca odată cu venirea iernii, când virusul devine inactiv, restricţiile privind circulaţia animalelor să fie ridicate şi să le poată exporta.