Ştefan are 18 ani. După ce a terminat clasa a noua s-a înscris la Şcoala Profesională Kronstadt. În mai puţin de două luni va deveni operator pe maşini cu comandă numerică. Acest lucru va reprezenta tichetul spre un loc de muncă bine plătit în fabrica în care a face practică.
"Mă gândesc să le fac pe amândouă, să trec la seral, să continui să stau în această fabrică şi să am ore după masa cum ar veni şi apoi să merg la facultate, dar în acelaşi timp să şi lucrez în această fabrică", spune Ştefan Carpen.
Şcolile profesionale funcţionează în strânsă legătură cu dorinţele agenţilor economici. Ei încheie contracte de practică cu unităţile de învăţământ şi îşi instruiesc în acest fel viitoarea forţă de muncă. Selecţia este, încă, una riguroasă.
"La finalul şcolii profesionale au un proiect practic şi teoretic pe care îl fac aici, la noi în fabrică şi pe baza acelui proiect noi vedem câte cunoştinţe au dobândit", spune Farkas Katalin - şef birou Maketing de Personal.
Acelaşi parcurs profesional şi-l aleg acum şi elevii de la clasa a VIII-a, care au şansa să se înscrie în învăţământul profesional de trei ani.
Profesorii elevilor de clasa a VIII-a au făcut şedinte cu părinţii pentru a-i convinge să le îndrepte paşii copiilor spre a învăţa o meserie.
"Au fost interesaţi de această formă de învăţământ şi doritori să-şi înscrie copiii la şcoala profesională, ca urmare, majoritatea elevilor clasei s-au înscris", spune Silvia Scurtu - diriginte.
Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar spun că se aşteaptă ca toate cele 1.400 de locuri din învăţământul profesional să fie ocupate în următoarea perioadă.
"Şcolile sunt informate, au făcut tot felul de demersuri pentru popularizarea ofertei educaţionale, pentru popularizarea meseriilor, şcolile de bază eliberază acum fişele de înscriere", declară Victor Vijoli - inspector şcolar adjunct, ISJ Braşov.
La Braşov se vor fonda 29 de clase în învăţământul profesional de trei ani.