O mare parte a adăposturilor din Brașov se află în subsoluri de clădiri sau blocuri şi au fost date în administrarea locatarilor. Chiar dacă le-au transformat în cămări, pivnițe sau magazii, oamenii știu că acestea spații sunt de fapt adăposturi civile și că, la nevoie, aici se pot refugia în siguranță.
"Am fost informaţi pentru asta, de-aia sunt şi boxele aşa, nu s-au zidit pereţii, ca să putem să ne adăpostim în caz de ceva", spune Tatiana Vasilache, locatar.
Toate adăposturile civile din Brașov sunt în acest moment funcţionale. Unele au chiar şi unităţi sanitare şi vestiare, fiind construite după norme tehnice specifice. Potrivit unei modificări legislative din anul 2004, în caz de pericol, însă, ele trebuie date în folosinţă în termen de 24 de ore. Astfel că toţi cei care le-au schimbat destinaţia sunt obligaţi să le elibereze în cel mai scurt timp.
Locatarii sunt direct responsabili de îngrijirea și întreținerea subsolurilor. Tot ei sunt cei care suportă cheltuielile eventualelor reparații.
"Pot fi întreţinute mult mai bine de către cei care le locuiesc sau le folosesc temporar, cu obligativitatea de a nu face nicio modificare structurală şi de a le ţine în perfectă stare de funcţionare", declară col. Lucian Bogdan, inspector şef adj. ISU Braşov.
Primăria Brașov are și ea în grijă câteva astfel de adăposturi, pentru care prevede anual un anumit buget.
"Anul acesta s-au alocat 60 de mii de lei pentru repararea punctului de comandă", afirmă Tiberiu Nan, consilier Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă Primăria Braşov.
În municipiul Braşov trăiesc aproximativ 253.000 de persoane. În caz de război sau calamităţi naturale, puțin peste 13.000 şi-ar găsi, însă, refugiu în cele 132 de adăposturi. Potrivit legii, însă, constructorii de blocuri sunt obligați să prevadă toate construcțiile cu astfel de spații.