325 de ani de la marele incendiu din Braşov
Clopotele Bisericii Negre au răsunat în Braşov pentru aproape zece minute. Incendiul violent din urmă cu 325 de ani este caracterizat de istorici ca fiind cea mai mare catasfrofă urbanistică abătută asupra cetăţii medievale. În doar patru ore, totul a devenit o ruină.
Cronicile spun ca incendiul a pornit de pe strada Fânarilor, actuala stradă Castelului din Braşov. Vântul care bătea cu putere în acea zi a făcut ca flăcările să se extindă astfel că toată zona dinspre Muntele Tâmpa a fost cuprinsă de foc. Istoricii spun că alte două focare au apărut atunci în Târgul Cailor şi pe strada Porţii. Şi tocmai de aceea unii cred că focul a fost pus intenţionat în mai multe puncte din cetate.
"Niciun asediu de până atunci nu a adus atâtea distrugeri oraşului medieval pe cât a provocat marele incendiu din 21 aprilie. Nu se ştie cauza principală a acestui incendiu. Braşovenii au speculat foarte mult pe seama duşmanilor, pe seama austriecilor", povesteşte istoricul Nicolae Pepene.
Pe lângă faptul că incediatorii i-au lăsat pe cei mai bogaţi dintre locuitorii fără case şi avere, ţinta lor ar fi fost să distrugă simbolul Cetăţii: biserica parohială care pe atunci purta hramul Sfintei Fecioare Maria.
În noaptea zilei de 21 aprilie 1689, Biserica Neagră a fost ultima clădire incendiată în cetate. Atunci au ars altarul, orga si toate obiectele de cult. Singurul obiect care nu a fost mistuit de flăcări este cristelniţa.
Incediul a avut asemenea proporţii încât Braşovul a rămas la propriu în urmă cu 100, pentru că atât a durat reconstrucţia cetăţii.
Biserica parohială a rămas simbolul cetăţii, dar de atunci este cunoscută drept Biserica Neagră.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
