De ce este periculoasă și cât de mult ne afectează topirea ghețarilor

Data actualizării: Data publicării:
Ghetarii risca sa se topeasca din cauza incalzirii globale
Foto: Guliver / Getty Images

Topirea accelerată a ghețarilor planetei este unul dintre cele mai dramatice efecte ale schimbărilor climatice, iar pierderile cresc de la an la an. În Groenlanda, situația este gravă. În sezonul cald ce tocmai s-a încheiat, aproximativ 70% din suprafața învelișului de gheață a fost afectată de topire. Fenomenul a ajuns într-un punct în care nu mai poate fi oprit, arată un studiu recent.

Anul trecut a fost înregistrat un record negativ: calota Groenlandei a pierdut 532 de miliarde de tone de gheață, 223 doar în iulie. Prin comparație, între 2003 și 2016, cantitatea de gheață topită a fost în medie de 255 de miliarde de tone pe an. Mai grav este că va continua să se topească indiferent de cât de rapid vor fi reduse emisiile de seră. Natura nu mai poate compensa distrugerile, așa că ninsorile din timpul iernii sunt insuficiente pentru ca gheață topită vara să fie reînnoită.

De ce este atât de periculos acest fenomen? Pentru că topirea accelerată a ghețarilor, în special a celor din Groenlanda, dar și din Antarctica, va duce la creșterea nivelului mărilor și oceanelor până la un punct critic pentru planetă. Datele arată că nivelul oceanului planetar va urca, în medie, cu aproape un milimetru pe an. Iar până la finalul acestui secol, va crește cu aproximativ un metru și va inunda orașele aflate la altitudine joasă, va distruge plaje și proprietăți. 

300 de milioane de oameni din Statele Unite, Europa și Asia ar putea fi afectați de creșterea apelor în următoarele trei decenii. Statul american Florida, Londra, Shanghai și Hong Kong sunt în pericol să fie inundate. Într-un scenariu și mai pesimist, dacă toată gheața Groenlandei s-ar topi, nivelul Oceanului Planetar ar crește cu 6 metri! Un dezastru pentru omenire, deoarece apa ar înghiți orașe, plaje și zone de coastă întregi.

În pericol este și gheața marină. (CARTON 4) În iulie, gheața din Oceanul Arctic a avut cea mai mică grosime înregistrată din 1979, de când se fac monitorizări prin satelit, și a acoperit 4 milioane km2. Ca să înțelegeți cât de accelerată este topirea stratului plutitor de gheață, vă spun că banchiza s-a micșorat cu aproape 14% în fiecare deceniu în ultimii 40 de ani. În acest ritm, nu e departe momentul în care Arctica ar putea avea prima vară fără gheață. Topirea gheții marine nu influențează totuși creșterea nivelului oceanului planetar pentru că ea plutește pe apă, dar perturbă echilibrul transferului de căldură și umiditate, iar efectele sunt resimțite și în Emisfera Nordică.

Editor : D.C.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri