Miza aşa-ziselor alegeri fără miză!

Supravieţuirea Uniunii Europene va depinde, în mare măsură, de rezultatul scrutinului de la finalul lunii mai. După Brexit, populismul şi naţionalismul câştigă tot mai mult teren în detrimentul pro-europenilor, iar ameninţările din exterior nu sunt nici ele de nebăgat în seamă. Într-o Europă la răscruce, "bogaţii" din vest şi "săracii" din est par a fi în prag de război. "Va supravieţui UE?" devine o întrebare la care cu toţii ar trebui să ne gândim. Acestui tablou cu multe nuanţe gri i se adaugă şi componenta românească. Mult prea românească...

Se va vorbi mult şi la noi despre patriotism şi naţionalism, despre trădători de neam si ţară, despre Europa lor şi Europa noastră. Partidele româneşti vor testa electoratul cu astfel de teme, cu gândul la prezidenţialele de la toamnă. Absenteismul nu va fi o surpriza. Din păcate, românii nu sunt foarte atraşi de aceste alegeri. Familiile politice europene sunt pentru mulți noțiuni abstracte, iar mandatul de eurodeputat este privit ca o sinecură pentru apropiații liderilor de partide.

Pe acest teren cu denivelări, PSD propune ca temă de campanie... naţionalismul patriotic în Europa. Liviu Dragnea pare tentat să mizeze, în mare, pe aceeaşi garnitură de europarlamentari. Claudia Ţapardel, Ioan Mircea Paşcu si Victor Boştinaru sunt doar câțiva dintre ei. Pentru merite deosebite în luptele interne, Claudiu Manda și Florin Iordache ar putea lua calea Bruxelles-ului. Primul este senator, în prezent, şi şef al Comisiei de control al activităţii SRI. De curând, are şi calitatea de soţ al Olguţei Vasilescu.

Despre Florin Iordache... altă întrebare nu prea mai există. Când a fost ministru al Justiţiei, a reuşit ceva ce părea imposibil: să scoată pe străzi sute de mii de oameni, la cele mai mari proteste de la Revoluţie încoace. Motivul: Ordonanţa 13! Rezultatul pentru PSD va fi însă dincolo de numele celor aleşi pentru Parlamentul European. Va fi primul test oficial pentru partid, după preluarea guvernării. Iar Liviu Dragnea ar putea primi răspunsul la întrebarea privind propria candidatură la prezidenţiale.

La PNL, şovăiala continuă după toţi aceşti ani de opoziţie. Episodul candidatului la Primăria Capitalei schimbat de câteva ori pare să se repete, la liberali. După luni de zile în care Crin Antonescu a fost prezentat cap de listă, totul pare să cadă sub tentaţia procentelor facile. Ludovic Orban trage de jurnalistul Rareş Bogdan să candideze, în speranţa că PNL va obţine un scor de peste 20%. Pe listă se mai regăsesc Vasile Blaga, Gheroghe Falcă, sau Cristian Buşoi. De la Cotroceni, Klaus Iohannis stă cu ochii pe liberali pentru simplul motiv că PNL va fi partidul care îl va susţine, la toamnă, pentru câştigarea unui nou mandat de preşedinte al României. Pentru Ludovic Orban, alegerile europarlamentare provoacă fiori reci. Ştie exact că, în 2014, un scrutin similar l-a scos din joc pe Crin Antonescu. Atunci, din cauza scorului deplorabil, a demisionat de la şefia PNL şi a pierdut sprijinul liberalilor pentru Cotroceni.

ALDE va merge pe liste proprii la acest scrutin, în încercarea de a-şi testa forţele pentru înfruntarea prezidenţialelor. Călin Popescu Tăriceanu vrea să ştie ce vehicul are la dispoziţie, în eventualitatea unei candidaturi pentru Cotroceni. Pe de altă parte, şeful Senatului vrea să dea un semnal şi partenerilor externi, acela că nu este legat ombilical de PSD şi de Liviu Dragnea. Primii pe lista candidaţilor ALDE sunt nume consacrate: Norica Nicolai, Renate Weber, Daniel Barbu sau Varujan Vosganian.

USR şi PLUS - partidul lui Dacian Cioloş, speră să treacă cu bine primul test al alegerilor. Alianţa 2020 propune o listă cu candidaţi în fruntea căreia se află, cu rol de "locomotivă", fostul premier şi comisar european. Miniştrii din Cabinetul Cioloş - Cristian Ghinea, Dragoş Pîslaru şi Dragoş Tudorache - vizează şi ei un mandat de cinci ani la Bruxelles. Un scor de aproximativ 20% ar face din Alianţa 2020 un actor cu rol decisiv la prezidenţialele de la toamnă.

Victor Ponta, cap de listă la PRO Romania, Traian Băsescu, "locomotivă" pentru PMP, şi, de curând, Sebastian Ghiţă vor candida, dar mai ales vor da culoare campaniei electorale. Dacă vor reuşi să strângă 100 de mii de semnături de susţinere, un candidat independent care militează pentru unirea Republicii Moldova cu România, dar şi românul devenit cunoscut după scandalul plăcuţelor de înmatriculare anti-PSD ar putea intra în cursă.

Rezultatul pare aşadar previzibil, cel puţin pentru primele trei locuri ale clasamentului. Totuşi, fake news-urile, Brexit-ul, Klaus Iohannis ori alegerea Laurei Codruța Kovesi în funcţia de procuror-şef european ar putea influenţa votul. Dacă PSD reuşeşte să-şi pună în mişcare maşinăria de partid, pleacă cu avans considerabil faţă de ceilalţi competitori. Are şi PNL reţea, ba chiar una foarte bună în Ardeal, însă liberalii par mai boemi şi mai greu de mobilizat. Pentru USR şi PLUS, faptul că sunt noi ar putea fi un handicap, dacă ne gândim la activul de partid folosit în campanii. Sau poate tocmai ceea ce pare un handicap va fi o mare oportunitate.

Important e să votăm! În cunoştinţă de cauză, dacă se poate...