August 2023, localitatea 2 Mai: un tânăr drogat este lăsat liber de poliție, care nu-l testează, deși îl oprește în trafic de două ori și îi găsește droguri în mașină. Băiatul în vârstă de 19 ani se urcă din nou la volan, intră într-un grup de opt tineri și îi omoară pe doi dintre ei. Dezbaterea publică se axează pe rolul familiei în consumul și traficul de droguri. Șeful poliției județene este demis și se anunță o reoganizare a structurii locale a MAI.
26 august 2023, Crevedia: o stație GPL care funcționa în mijlocul unui cartier rezidențial explodează. Inițial, autoritățile anunță doi morți și 56 de răniți. Ulterior, numărul morților ajunge la 6. Se dovedește ca stația aparținea băiatului primarului din Caracal, coleg de partid cu primarul din Mioveni. Dosarul penal deschis după accident îi vizează pe proprietarii firmei.
18 decembrie 2023, Odorheiu Secuiesc: o parte din clădirea unui internat se prăbușește. Patru elevi sunt prinși sub dărmături, unul dintre ei este ucis, altul - în stare foarte gravă. Clădirea, construită în 1901 și declarată monument istoric, aparține Episcopiei Romano-Catolice. Nu este încadrată în categoria celor cu risc seism, iar în jurul ei se fac la vedere săpături de conectare la rețeaua de canalizare a orașului. Deși copiii observă crăpăturile tot mai mari din ziduri, sunt lăsați în continuare să învețe și să doarmă acolo. Ministerul Educației dă vina pe pe administratorii clădirii, iar părintele României educate, președintele Klaus Iohannis, vorbește despre siguranța în școli și găsirea rapidă a vinovaților.
Or, identificarea vinovaților n-a fost niciodată a virtute a statului român. Excelăm în disiparea vinovăției. Legislația este special concepută să fie ambiguă. Responabilitățile special trasate cu granițe incerte, cât să fie greu de definit cine e în culpă în cazul unui dezastru. Reacția naturală a autorităților confruntate cu revolta publică este să paseze vina, într-un șir amețitor, până când opinia publică își mută atenția spre un nou scandal.
În cazul tragediei de la Odorheiu Secuiesc, premierul Ciolacu s-a grăbit să dea asigurări că lucrurile au mers impecabil pe partea care ține de Executiv, și cum eșecul tuturor instituțiilor menite să asigure protecția copiilor ar ține doar de autoritățile locale și nu de întregul mecanism al funcționării statului. Trimisă de premier la fața locului, Ligia Deca, ministrul Educației, a găsit instant vinovații: proprietarul (Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia) și administratorul (primăria Ordohei).
Aflăm acum că firma care executa lucrările nu știa de prezența elevilor în clădire. Conform măturiei munctitorilor, zidul internatului s-a prăbușit în 5 secunde după ce tencuiala a început să cadă. Or, o astfel de fragilitate a construcției nu se instalează brusc. Foarte probabil, vorbim despre decenii în care n-a interesat pe nimeni în ce condiții învață și trăiesc generațiile de copii trecute prin internatul Liceului “Tamasi Aron”. De la ministerul Educației, primărie, episcopie, familii sau comunitate locală, nimeni n-a văzut pericolul. Peste un elev (care nu avea nici 18 ani), a căzut un perete de 35 de metri, apoi plafonul dintre parter și etaj, având o suprafață de 200 de metri. O moarte înfiorătoare, pe care autoritățile, indiferent de culoarea politică, vor încerca să o facă uitată cât mai repede.
În 2023, tragediile au început să devină noua normalitate. Ne impresionează și ne revoltă pe moment, după care apare resemnarea. Nu avem ce face și nici vreun partid care să ne dea speranța că lucrurile se pot schimba în bine. “A fost nevoie să moară oameni, pentru ca guvernul să demisioneze”, spunea președintele Iohannis, în 20015, după Colectiv. În România, au continuat să moară oameni. Demisiile nu mai consolează pe nimeni.
