Experții Comisiei Europene ne avertizează că anul acesta ar putea fi cel mai rău din punctul de vedere al secetei din ultimii 500 de ani în Europa. Andrea Toreti, cercetător principal la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, care compilează date pentru Observatorul European al Secetei, este cel care a dat acest semnal de alarmă. Experții doar confirmă ceea ce observăm și noi empiric de ceva timp în jur: temperaturi insuportabile în tot mai multe zile, incendii de vegetație, secetă și culturi distruse. Pe scurt, fenomene meteorologice extreme.
Pare că noi, românii, stăm și privim neputincioși cum furia naturii ne distruge țara, dar nu suntem gata să facem nimic concret împotriva schimbărilor climatice.
România are nevoie de o lege a climei. Urgent. De prea mult timp sperăm să revenim la „temperaturile de altădată" în timp ce media lor e tot mai mare de la an la an, de prea mult timp ne bazăm pe ploile care nu mai vin, să domolească efectele secetei, de prea mult timp privim neajutorați cum aerul de marile orașe devine tot mai poluat și emisiile de carbon tot mai mari ne afectează viața de zi cu zi.
Conform Administrației Naționale de Meteorologie, în intervalul 1900-2018 temperatura medie din România a crescut cu 1,05°C. Pentru acest un grad, cazurile în care avem decese cauzate de temperaturile ridicate au crescut cu 25%. Seceta din aceste zile de la noi din țară a compromis cultura de porumb aproape total, iar culturile de grâu și floarea soarelui sunt mai scăzute cu 30% din cauza lipsei precipitațiilor și a temperaturilor ridicate.
Alte țări au înțeles deja importanța măsurilor concrete când vine vorba de schimbările climatice. Danemarca, Franța, Irlanda, Elveția, Germania sunt câteva din statele care au trecut de faza de negare și au înțeles că este nevoie de o intervenție fermă a statelor în sprijinul mediului și, de fapt, al oamenilor.
Irlanda a introdus anul trecut în „Climate Action and Low Carbon Development" limite de carbon, plafoane pentru emisii de carbon pe industrii, obligația pentru ministerul de resort de a realiza o strategie națională de luptă împotriva schimbărilor climatice la fiecare 5 ani și planuri de acțiune segmentate.
Danemarca și-a propus prin legea climei, adoptată în 2020, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 cu 70% față de nivelul emisiilor din 1990 și să realizeze o societate neutră din punct de vedere climatic până cel târziu în 2050. Cel puțin o dată la cinci ani, Ministrul climei și energiei din Danemarca trebuie să stabilească un obiectiv național privind clima cu o perspectivă de 10 ani și noul obiectiv climatic nu trebuie să fie mai puțin ambițios decât obiectivul stabilit cel mai recent. De asemenea, danezii au instituit „Consiliul danez privind schimbările climatice", un organism care trebuie să facă anual recomandări Ministrului climei și energiei cu privire la efortul climatic și care trebuie, de asemenea, să evalueze dacă eforturile Guvernului în domeniul climei fac probabilă atingerea obiectivelor climatice.
Germanii și-au propus prin „Federal Climate Change Act", adoptat în 2019 și revizuit în 2021, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 65% până în 2030, cu 88% până în 2040 și să atingă neutralitatea climatică până în 2045. Pentru a atinge aceste obiective, prin lege au instituit plafoane anuale de emisii pe diferite sectoare, precum energie, transport, agricultură și alte asemenea.
Prin legea climei din 2021, Franța și-a propus o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu până la 40% până în 2030. Legea propune, printre altele, crearea unor zone cu emisii reduse începând cu anul 2025 în ariile urbane cu mai mult de 150000 de locuitori.
Elveția a venit cu un plan și mai ambițios: calcularea unor plafoane de emisii de carbon individuale pentru flota de vehicule a fiecărui producător sau importator din țară. „Federal Act on the Reduction of CO2 Emissions (CO2 Act)" adoptat în 2013 prevede și sancțiuni monetare calculate proporțional cu gradul de depășire al plafonului.
Avem aceste modele de prevederi legislative care ne arată că se poate să ieșim din faza de negare, să trecem peste faza de acceptare și să intrăm în faza de acțiune concretă. Este greu, pentru că necesită o schimbare reală de paradigmă. Doar că natura nu ne așteaptă. Deja resimțim efectele schimbărilor climatice și nu avem altă șansă decât să acționăm acum.
