Editorial Românii nu vor să mai muncească!
Auzim aceste cuvinte de cel puțin câteva ori pe an, rata șomajului aflându-se la 5.7 procente în luna martie 2022, număr care se traduce într-un total de aproape jumătate de milion de șomeri. Inflația și criza economică rezultate de pe urma pandemiei încă nu au afectat semnificativ locurile de muncă, dar viitorul preconizat de specialiști nu este unul optimist. Cu toate acestea, multe companii oferă locuri de muncă pe care nu reușesc să le ocupe pe perioade foarte lungi de timp. În practică, ce se întâmplă este o disproporție majoră între cerere și ofertă pe piața muncii.
Excludem din această analiză locurile de muncă remunerate cu salariul minim pe economie sau sume restrânse de bani. Acest venit nu satisface multe dintre persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă, nu justifică munca pe care ar trebui ca acestea să o depună și îi determină pe șomeri să aștepte oportunitatea unui loc mai bun sau să întreprindă alte activități aducătoare de venit.
Vreau să discutăm, astăzi, despre locurile de muncă bine plătite, pe care companiile românești și internaționale le promovează pe piața din România, dar candidații întârzie să apară. Este vorba de locurile de muncă înființate de noul val tehnologic, denumit Industry 4.0. În cadrul acestuia, locurile de muncă pentru care există o cerere foarte mare sunt: analiști de date, software developers în proiectarea CAD a produselor pentru printare 3D și în programarea roboților industriali și a mașinilor automate de producție CNC, experți în digital transformations și managementul calității, profesioniști în digital sales, digital customer service și marketing online, inovation creators, și lista continuă. Tinerii proaspăt ieșiți de pe băncile facultăților din domeniu sunt întâmpinați de o piață a locurilor de muncă foarte primitoare, dar ce se întâmplă cu cei care au terminat studiile acum mai mulți ani, iar pregătirea lor este orientată către un domeniu pe cale de dispariție?
Soluția este ca mai mulți angajați din domenii aflate în pericol să se reorienteze profesional și să devină mai dinamici în a urma o nouă carieră. Datele Eurostat arată că, în 2020, 1.6% dintre angajații români au urmat cursuri de formare profesională. Acest număr este alarmant în comparație cu țări precum Suedia (37%), Elveția (39.4%) sau, pur și simplu, în comparație cu media Uniunii Europene (14.8%). Aceeași statistică arată și faptul că nici cei care se află în căutarea unui loc de muncă nu sunt interesați de cursurile de formare profesională. Doar 3.4% dintre șomeri au urmat astfel de cursuri, număr pe care îl punem din nou în contextul Uniunii Europene (14.8%) sau, mai specific, al Suediei (57.5%).
Această lipsă de interes în reeducare profesională se resimte pe piața muncii. 7 din 10 manageri de companii declară că își găsesc cu mare dificultate angajați specializați și că multe dintre poziții se ocupă în 6 - 9 luni de la data la care se publică anunțul de recrutare. Vina, desigur, este îndreptată către lipsa de adaptare la cererea de pe piața muncii și lipsa de promovare a acestor meserii. Interesul tinerilor rămâne îndreptat către meserii de tradiție, precum avocatura, unde piața este saturată, în timp ce peste 100.000 de noi angajați sunt așteptați cu brațele deschise de către industria digitală.
O disproporție majoră între cerere și ofertă se regăsește și în industria auto, în sectoarele de prelucrare a materiilor prime, în combinatele chimice și metalurgice, în fabricile de produse tehnologice și în domenii precum agricultura și transporturi, toate afectate semnificativ de situația demografică. Media de vârstă în aceste sectoare este de 55 ani, iar peste 23% din angajați urmează să iasă la pensie. Așadar, 66% dintre manageri recrutează direct de pe băncile școlilor, universităților și a școlilor profesionale, oferind practică specializată, contracte de muncă și beneficii, cursuri de specializare în țară și în străinătate, burse și pachete care să recompenseze fidelitatea. 54% dintre manageri au declarat că sunt dispuși să mărească salariile la schimb pentru fidelitate, aspect cu care mulți dintre angajatori se confruntă.
Așadar, potrivit experților, este foarte important să ne concentrăm asupra reorientării profesionale din România. Fie din cauza crizei economice, fie din simpla schimbare a industriei, este vital ca forța de muncă să fie una dinamica, care să nu rămână niciodată irelevantă. La nivel mondial, se preconizează că până în 2030, între 400 și 800 de milioane de locuri de muncă se vor pierde ca urmare a digitalizării, automatizării și robotizării. Acesta nu este un lucru rău și nu este un lucru de care trebuie să ne temem! Este normal ca industria să evolueze, iar noi trebuie doar sa fim pregătiți.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
