Poporul are întotdeauna dreptate.
Aceste vorbe ale politicienilor sunt auzite în prejma alegerilor, apoi sunt uitate până la noile alegeri.
În realitate, oamenilor politici nu prea le pasă de popor, decât în perioada alegerilor.
Cam ce greșeli sau mișcări câștigătoare au făcut partidele/politicienii în campanie:
PSD
a făcut pasul obișnuit înainte de alegeri, respectiv s-a retras de la guvernare, păstrând controlul Paramentului.
a înlocuit fețele care se asociau organic cu Dragnea cu fețe noi
a ascultat de consilieri, renunțând la discursul exagerat naționalist, de tip PRM
autogolul Președintelui României. Președintele a făcut exact ceea ce a promis că nu va face, nu va fi un președinte jucător.
PNL
a intrat la guvernare, mușcând din mărul otrăvit primit de la PSD.
a intrat în conflict cu biserica
a închis piețele
a guvernat făcând abstracție de opinia publică
nu a acceptat decât laude, acuzând de rea credință orice critică adresată Guvernului sau PNL
a încurajat impostura și nepotismul
a acceptat ca Președintele României să fie conducătorul campaniei electorale, insistând cu obstinație pe dușmanul PSD și mai puțin pe proiecte
USR - PLUS
a crezut cu aroganță că diplomele și competențele sunt suficiente pentru a obține susținerea electoratului
s-a comportat aidoma celorlalte partide parlamentare, denigrându-și toți adversarii
a fost ”ajutat” de conflictele interne să își arate adevărata față
”Alba ca zăpada” nu pare chiar atât de inocentă, fiind probabil copilul mai mare al serviciilor din epoca Băsescu
a abdicat în multe rânduri de la criteriile competenței, promovând figuri noi, în detrimentul membrilor de partid cu oarecare notorietate
discursul mult prea occidentalizat pentru electoratul mediu din România, promovarea corectitudinii politice în detrimentul ”familiei tradiționale”
AUR
creația serviciilor sau doar speculații (?)
a ocupat locul liber lăsat de PSD după schimbarea garniturii de conducere
ordinul de zi pe unitate a fost probabil ”votați AUR”
a beneficiat de susținerea bisericii
UDMR
a știut să își mobilizeze electoratul
pe fondul absenteismului a obținut un scor nesperat de mare
a jucat și probabil va continua să joace rolul partidului balama
PMP
poate că a pierdut cel puțin 0,5 puncte procentuale din cauza aroganței liderului de fapt al partidului, care și-a promovat fiica pe un loc presupus eligibil, în dauna criteriilor de competență
partid al foștilor (fost președinte, foști miniștri, alți foști),
nesusținut de actualele structuri de forță ale statului
PRO România
asocierea fățișă cu fostul șef operativ al SIE
asocierea cu Tăriceanu, pe care Ponta l-a criticat înainte de fuziune de câte ori a avut ocazia
partid al foștilor, foști premieri (Ponta și Tăriceanu), fost șef operativ SIE, foști miniștri și alți foști
lipsa de susținere a actualelor structuri de forță ale statului
De-a lungul timpului ne-am obișnuit ca structurile de forță ale statului să susțină mai mult sau mai puțin fățiș anumite partide și anumite persoane în perioada alegerilor și nu numai.
Probabil că ar fi util de aflat, de către comisiile de control din noul Parlament, dacă au fost autorizate operațiuni de monitorizare a formațiunilor politice, dacă au fost infiltrați lucrători ai serviciilor printre membrii diferitelor partide, dacă au promovat anumite ideologii, dacă foștii conducători sau lucrători ai serviciilor au fost și sunt activi în cadrul partidelor politice.
Cred că percepția publică este aceea că structurile de forță ale statului (armata, poliția, serviciile secrete, justiția) s-au implicat în permanență în politică, deși potrivit Constituției aceste structuri sunt apolitice.
Este mai mult decât evident pentru oricine că structurile de forță ale statului au fost implicat profund, în perioada comunismului, în susținerea partidului unic și a conducătorului suprem.
După anul 1990, probabil din inerție, pentru că acestea erau abilitățile cultivate în perioada comunismului, structurile de forță ale noului stat cu o democrație tânără, doar afirmată public s-au implicat activ și uneori fățiș în viața politică a țării și a partidelor, deși toată această imixtiune este atât neconstituțională, cât și profund nelegală.
O democrație autentică nu se poate construi decât prin cultivarea încrederii între cetățeni, cât și prin cultivarea încrederii cetățenilor în autoritățile statului și în politicieni, însă autoritățile și politicienii au obligația să comunice în mod transparent cu poporul, nu să folosească mijloace și metode specifice cu scopul de a manipula opinia publică, clasificând (trecând la secret) toate operațiunile speciale care vizează partidele politice, justiția, viața politică și mediul economic în general.
Este foarte probabil ca actualele alegeri să fi fost cel mai puțin manipulate de structurile de forță ale statului, existând probabil o voință a clasei politice în acest sens, însă trebuie dovedit că politicienii chiar își doresc emanciparea față de structurile de forță, chiar cu riscul de a fi deconspirați o parte dintre cei care au fost sau vor fi parlamentari și/sau funcționari publici ori magistrați.
Lustrația, mult așteptată în perioada anilor 90, pare mai necesară acum decât oricând, când societatea românească este mai matură, însă totul trebuie făcut cu mare grijă, fără răzbunare, ci doar cu scopul de a ne debarasa odată pentru totdeauna de trecutul și metodele comuniste de implicare nelegitimă a structurilor de forță în zona politică și în toate celelalte domenii ale vieții sociale.
