Editorial Pimen versus Giuseppe Berardelli
Suntem în Săptămâna Luminată. Lumina este esența creștinismului. Se spune că celor morți în Săptămâna Luminată le sunt iertate toate păcatele și ajung în rai. Dincolo de religie suntem oameni, iar unele gesturi ale preoților sunt veritabile pilde pentru marea masă a oamenilor, indiferent dacă sunt sau nu credincioși.
Știrea despre preotul italian, în vârstă de 72 de ani care a renunțat la ventilatorul mecanic în favoarea unui tânăr a făcut înconjurul lumii. Preotul și-a pierdut viața, însă gestul său profund creștin l-a făcut nemuritor. Știrea despre ÎPS Pimen a circulat în spațiul mioritic, a fost întoarsă pe toate fețele de creștini și de atei.
Este legal, este moral, este creștin gestul de a trata în mod preferențial o înaltă față bisericească? Legal este să facem tot ceea ce este omenește posibil pentru a salva orice viață.
Este moral și creștinesc gestul de a salva orice viață, atâta timp cât nu distrugem și/sau nu afectăm major o altă ființă (umană).
Totuși, nu putem să nu comparăm gesturile celor doi prelați.
Poate că starea ÎPS Pimen nu i-a permis să decidă pentru sine, iar decizia de a-l transporta cu elicopterul la București pentru tratament a fost luată de către autorități.
O altă întrebare firească ce stă pe buzele multora, este cea referitoare la aplicarea unui tratament diferențiat în funcție de statutul social. Oare autoritățile ar fi făcut același gest în cazul unui muritor de rând?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Ajungem deja la o problemă foarte delicată, cea a privilegiilor și imunităților care abundă în spațiul mioritic.
De la teoria creștină și până la practică există o cale lungă, cum există o cale lungă între învățăturile Vechiului Testament și cele ale Noului Testament. Probabil că esența Noului Testament este aceea că trebuie să ne iubim aproapele mai mult decât ne iubim pe noi înșine. Toleranța, altruismul reprezintă valori fundamentale ale creștinismului.
Din nefericire, atâta timp cât religia a fost parte din structura de conducere a statelor, natura umană a fețelor bisericești a fost mult mai puternică decât pildele creștine. În numele religiei toleranței și a iubirii aproapelui au fost uciși oameni, de multe ori inocenți.
Totuși, religia creștină a cultivat ogorul, iar acum sunt culese roadele. În mod special țările occidentale au inoculat cetățenilor principiile creștinismului timp de multe secole, iar societatea occidentală este mai tolerantă în ansamblu, respectând valorile creștinismului mult mai asiduu decât în urmă cu sute de ani, chiar dacă acum religia nu mai face parte din aparatul de conducere a statelor.
Dincolo de religie, creștinismul este și o filozofie de viață socială, în care omul trebuie să-și respecte aproapele dacă vrea să fie respectat.
Bunăstarea din societățile occidentale a condus la o reducere a diferențelor dintre cetățeni, a condus totodată la o reducere a privilegiilor și a imunităților de care beneficiau diferite categorii/clase sociale.
În România observăm că este aproape imposibil să ne debarasăm de privilegii și imunități, acestea înmulțindu-se chiar în ultima perioadă. Sau poate acum acestea au devenit mai vizibile. Multă vreme și chiar în prezent ne-am plătit și ne plătim regește călăii din perioada comunistă.
Cum poate un om care se bucură de privilegii și imunități să empatizeze cu oamenii de rând, el este deasupra acestora, el are un statut social aparte, deci trebuie să beneficieze de condiții speciale de viață, de tratamente speciale în toate privințele.
Toate aceste tare țin mai degrabă de societățile de tip sclavagist sau feudal, când stăpânul avea drept de viață și de moarte asupra supusului, când nicio acțiune îndreptată împotriva supusului nu era sancționabilă.
O societate modernă presupune respect și egalitate pentru toți cetățenii, fără privilegii, indiferent de poziția socială. Nimeni nu îl împiedică pe cel cu resurse financiare proprii să achiziționeze cu banii proprii orice bunuri sau servicii, însă este inadmisibil ca anumite bunuri sau servicii să fie plătite din bani publici, deci atribuite în mod gratuit unor persoane numai în virtutea poziției sociale.
Este la fel de gravă situația în care privilegiile sunt acordate unor persoane care dețin poziții informale în această societate, dar care dețin o mare influență în relația cu autoritățile legitime ale statului.
Religia și fețele bisericești au în aceste momente o mare oportunitate de a se apropia de oameni (nu în sens fizic), de a le arăta adevăratele valori ale creștinismului în mod total dezinteresat.
Religia creștină se bazează și pe sacrificiu. Or sacrificiul presupune umilință, uneori cu scopul de a arăta eroarea în care se află opresorul, iar alteori cu scopul de a salva o viață sau de a afirma un principiu.
Gesturile asociate celor doi prelați arată și nivelul de maturitate al societăților în care trăim. Din nefericire România este o societate în care forma primează față de fond, în care doar afirmăm anumite principii și valori, fără să credem cu adevărat în ele, în care nu putem sta strâmb și să judecăm drept, în care vedem doar paiul din ochiul aproapelui …
După marile încercări ale omenirii, societățile s-au reinventat, oamenii s-au bucurat mai mult de ceea ce aveau și au suferit mai puțin pentru ceea ce doar își doreau să aibă. Sperăm ca finalul acestei crize să ne găsească mai buni, mai sinceri cu noi înșine și cu semenii noștri, mai puțin formaliști și mai uniți în scopul de o construi și de a trăi într-o societate mai bună și mai dreaptă.
(Radu Popescu)
