București - Ilfov este în topul celor mai poluate zone metropolitane din Europa iar când vine vorba despre spațiul verde per cap de locuitor suntem tot codași cu 9,86 mp, în condițiile în care Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați iar Organizația Mondială a Sănătății un nivel de 50 de metri pătrați/cap locuitor.
Bucureștiul se confruntă cu serioase probleme de mediu. Aici, numărul de arbori per locuitor se ridică doar la 0,88, fiind mult sub minimul european recomandat de 3 arbori per locuitor. În plus, exploatările pădurilor din împrejurimile orașului continuă. În doar ultimele 12 luni, în zona Ilfov, s-au tăiat peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581.287, în cadrul a peste 700 de lucrări silvice autorizate legal.
În tot acest timp, potrivit Institutului Național de Statistică, 11.000 de oameni care trăiesc în zona metropolitană mor anual din cauze asociate poluării, iar speranța de viață pentru locuitorii Capitalei este mai mică cu patru ani din acest motiv.
Nu suntem într-o criză de mediu, ci una de sănătate publică care ne afectează considerabil calitatea vieții.
În 2021 am inițiat un proiect de lege pentru monitorizarea calității aerului care poate contribui în controlul calității aerului. Nu ar fi însă suficient, avem nevoie de soluții și cele mai la îndemână sunt acțiunile de împădurire și protejarea pădurilor urbane și periurbane. În Ilfov avem deja „fabrici de oxigen” - pădurile periurbane, trebuia doar să înțelegem că utilitatea acestora este mai mare dacă le protejăm.
Aceste păduri reprezintă adevărații plămâni pentru milioane de români ce locuiesc în zona metropolitană, zona cu cea mai mare creștere a populației din România din ultimii 10 ani. Tăierea pădurilor din jurul marilor aglomerări urbane înseamnă practic punerea în pericol a sănătății noastre, a tuturor.
Anul acesta am reușit un pas important, după doi ani de colaborare împreună cu societatea civilă: inițierea unui proiect de lege prin care pădurile din Ilfov vor beneficia de un regim strict de protecție. Demersul reprezintă un reper în misiunea clară de a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor din regiunea București-Ilfov. Proiectul stipulează că, în pădurile din Ilfov, vor fi permise tăieri exclusiv pentru eliminarea arborilor periculoși și lucrări pentru reconstrucție ecologică. Proiectul prevede, de asemenea, sancțiuni severe pentru încălcările acestui cadru, cu pedepse cuprinse între 2 și 7 ani de detenție, inclusiv pentru tentativele de încălcare.
Comisia Economică a Națiunilor Unite semnalează de ani de zile faptul că pădurile orașelor sau din apropierea acestora ar putea fi cea mai eficientă resursă în lupta pentru prevenirea dezastrelor naturale și a temperaturilor extreme. Sănătatea persoanelor care locuiesc în orașe cu un număr mult mai mare de arbori pe cap de locuitor este observabil mai bună: un risc scăzut al cancerului pulmonar, o rată mai mică a astmului la copii, îmbunătățirea sistemului imunitar timp de 7 zile după doar o mică plimbare în pădure, scăderea obezității și a alergiilor, îmbunătățirea sistemului cardiovascular.
Proiectul privind implementarea Centurii Verzi București-Ilfov a înregistrat progrese considerabile în parcursul legislativ. După obținerea unui raport de adoptare cu unanimitate din partea mai multor comisii din Senat și adoptarea în plenul Senatului, ne așteptăm ca inițiativa să aibă același parcurs la Camera Deputaților și să devină lege până la sfârșitul acestui an. Este de apreciat sinergia dintre forțele politice și societatea civilă în acest proces, evidențiată prin implicarea platformei "Împreună pentru Centura Verde" a căror inițiatori sunt Alex Găvan și Florin Stoican și sprijinul manifestat de peste 50 de entități civice, ambasadori și figuri proeminente. Cu aceste progrese semnificative, mă bucur și mulțumesc pentru susținere tuturor celor care s-au implicat, și sper să fie un pas înainte de conștientizare a problemelor de mediu care se văd în starea noastră de sănătate și per total în calitatea vieții. Este de asemenea o oportunitate pentru a ne uita către soluții.
În acești doi ani am înțeles că suntem mulți cei care ne dorim să ne bucurăm de beneficiile acestor plămâni gigantici care înconjoară Bucureștiul: locuitori implicați, ONG-uri și asociații care luptă de ani de zile în scopul sprijinirii cauzei noastre comune și colegi din parlament cu care am colaborat la dezvoltarea proiectului. Cu toții avem același obiectiv: un oraș în care să simțim că putem respira.
Proiectul de lege vine ca urmare a eforturilor societății civile de a stopa tăierile și de a proteja aceste păduri, propus de platforma civică ”Împreună pentru Centura Verde” a cărei inițiatori sunt alpinistul de altitudine Alex Găvan și Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești. Platforma www.centuraverde.ro reunește peste 50 de fundații și asociații, parteneri și susținători, precum și ambasadori ai societății civile care se alătură cauzei, lansând o petiție către toți factorii decizionali.
Proiectul centura verde București - Ilfov probabil va reprezenta un prim pas pentru cum ar trebui să arate o piesă dintr-un proiect de țară. Un proiect în care societatea civilă și factorii de decizie din sfera politică colaborează în mod activ și transparent, punând accent pe dialog constructiv și participare cetățenească, pentru a asigura o dezvoltare durabilă și responsabilă.
Proiectele de țară sunt cele care pot face bine în România. Proiectele de țară, precum "Centura Verde București-Ilfov", au potențialul de a aduce schimbări semnificative în România. Această inițiativă, care vizează protejarea și extinderea spațiilor verzi în jurul capitalei, poate servi ca model pentru alte orașe din țară pentru crearea și protejarea pădurilor urbane și periurbane. Imaginați-vă oricare oraș înconjurat de o centură de păduri și spații naturale, oferind locuitorilor săi un aer mai curat și un mediu mai sănătos. Prin colaborare și viziune, putem transforma acest concept într-o realitate națională, demonstrând că dezvoltarea durabilă și conservarea mediului sunt posibile și benefice pentru toți românii.
