Un articol rostogolit acum câteva zile avea un titlu care spunea că Iașul este noul Cluj. Niciodată nu am acceptat această comparație pentru că, așa cum bine mi-a spus un apropiat, „Iașul are drumul lui”. Dar un adevăr există și în acel titlu. Clujul a fost orașul care a crescut natural datorită poziției geografice și a avantajului de capitală regională. Plus o elită care a știut să construiască consens politic în jurul unor obiective mari. Ca după orice creștere, urmează platoul. Astăzi, Iașul devine noul pol de dezvoltare al României, bogăția nu se mută în Est, ci atrage surplusul din alte centre. Avantajul față de alte centre este acela că Iașul prinde din plin acest deceniu al modernizării României, așa cum vor fi următorii 10 ani, când România va accesa aproape 100 de miliarde de euro și când PIB-ul probabil se va dubla, odată cu salariul mediu și cel minim. Companiile și investitorii, dar și noile oportunități apărute, ca de obicei, după perioade de conflict regional, vor găsi aici locul perfect. Forță de muncă, spațiu de dezvoltare, infrastructură complet nouă în următorii 3-7 ani, o poziție geografică aptă să creeze valoare adăugată.
Până și cei mai critici dintre noi vor admite că România a evoluat constant în ultimele trei decenii. În ciuda apetitului pentru critică pe care îl avem, a tentației de a întoarce pe toate fețele lucruri negative până la aluneca pe panta pesimismului și a neîncrederii, poveștile de succes pe care românii le-au generat nu sunt puține și asta e cea mai solidă explicație pentru care astăzi putem privi în urmă și să observăm cât de multe lucruri am câștigat în toată această perioadă. Este adevărat, există succese și succese, unele sunt individuale, altele de echipă, iar altele intră în categoria celor nobile, de care beneficiază o mare parte a unei comunități, sau chiar a întregii țări.
Doar că propensiunea noastră accentuată spre aspectele negative ne împiedică să evaluăm lucrurile pozitive și cele promițătoare așa cum merită, cu optimism și speranță. Avem pe lângă noi povești de succes, dar nu prea ne obosim să le oferim strălucirea necesară, le lăsăm de multe ori umbrite de buruienile criticii de dragul criticii sau din plăcerea de a ne afișa indignarea. Ori, cu o perspectivă ceva mai relaxată, vom realiza că avem nevoie de evaluări echilibrate, de optimism reținut ca și de neîncredere rezonabilă.
Pe lângă faptul că avem suficiente lucruri cu care putem să „ieșim în față”, avem și suficiente motive de a privi cu încredere în viitorul apropiat. Și, ca să nu rămânem la un nivel foarte general, am să mă refer la Iași. În ciuda aparențelor sau a unor inconveniente conjuncturale, Iașul are suficiente premise de a deveni un centru mult mai puternic și mai însemnat decât este perceput în acest moment. Argumentele sunt de toate felurile, de ordin economic și cultural, geografic și de capital uman. Nu vin toate lucrurile bune dintr-o dată nicăieri, dezvoltarea unei comunități are rădăcini în trecut, în conjuncturi recente ca și în oportunități de moment.
Ieșenii beneficiază de un formidabil bagaj cultural care a fost în ultimii 30 de ani mereu prezentat ca un atu, dar fără a fi valorizat sau integrat într-o strategie de PR care să fie bine coordonată. Dar pe lângă bogata moștenire culturală, Iașul are acum mult mai multe ingrediente care îl pot propulsa drept un centru economic și al inovației, al puterii tehnologice și, în ansamblu, să devină un pol zonal de dezvoltare în spirală. Este, desigur, o oportunitate creată de multiple tendințe pozitive în domenii diferite. Lucrurile bune deja existente vor primi impulsuri care pot genera o spectaculoasă poveste de succes la granița de est a Uniunii Europene.
În ultimul deceniu în Iași, ca și în celelalte mari centre din România, s-a dezvoltat zona de IT și care, la rândul ei, a generat o ridicare mai mare a standardelor de viață. Piața de muncă pe acest segment a devenit foarte activă, cererea de locuri de muncă este în continuare la niveluri ridicate ca și nivelul de salarizare în bună măsură. Pentru că vorbim despre peste 40.000 de angajați în IT și domenii conexe, acești oameni și familiile lor au nevoie de servicii (food, educație, timp liber, culturale etc) calitative și diverse, așa că industria în creștere de IT a atras după sine în creștere și celelalte domenii. Piața de birouri premium pentru acești angajați a cunoscut, la fel, o creștere rapidă, iar la Iași tocmai s-a lansat Palas Campus, o investiție privată de peste 120 milioane de euro, cea mai mare clădire office din România, cu peste 60.000 mp, adică șase terenuri de fotbal. Regenerarea urbană și investițiile în rezidențial, office, zone verzi a companiei românești au adus la Iași, într-un deceniu, investiții de 500 de milioane de euro, o cifră pe care nu o poate egala deocamdată nicio altă afacere privată. La inaugurare a participat Primul-Ministru, trei miniștri ai Guvernului și doi ambasadori, respectiv al Americi în România și al României la Washington. Nu este doar atât. Aici va avea sediul central pe România (deși birouri ale sale mai există în București și alte orașe) cea mai mare companie americană din lume cu adresabilitate globală: Amazon. Plus alte companii americane, precum Microsoft sau AMD.
Există surse care vorbesc despre cifre impresionante. Deși acum au 5000 de angajați în România, target-ul este de 50.000. În tot cazul, așa cum s-a spus la deschidere, aceste planuri se fac și apoi se anunță, dar mereu americanii au vizat mai mult decât au anunțat.
În același timp, deși regiunea și județul au rămas în urmă în comparație cu alte orașe în privința dezvoltării de parcuri industriale, acum Iașul recuperează. În Miroslava, în Lețcani, la Holboca, Pașcani sau Deleni, astfel de infrastructură se pregătește să regenereze cu viteză o viață economică similară cu centre urbane dinamice din Uniunea Europeană. În ansamblu, este un pachet de condiții ale unei creșteri fără precedent, un indicator în această direcție fiind și sectorul imobiliar care, ca urmare a anilor de cerere mare pe piață, s-a dezvoltat atât de mult încât orașul Iași începe să înglobeze numeroasele comune învecinate.
Combinați toate acestea cu serviciile educaționale de top pentru România – județul Iași este mereu în top în privința rezultatelor școlare – cu o tradiție în zona inovațională și a inventicii din domenii tehnice. Amintesc doar două exemple luna trecută, o echipă de robotică de la Liceul de Informatică din Iași s-a clasat a doua la cel mai mare concurs de profil din lume din Houston – SUA unde au participat 190 de echipe din 23 de țări, iar un elev de clasa a noua de la Colegiul „Emil Racoviță” a revenit acasă cu medalia de aur de la o olimpiadă internațională de matematică.
În privința serviciilor din sfera sănătății perspectivele sunt mai mult decât optimiste pentru toată regiunea. Anul acesta s-a intrat pe o linie dreaptă și la Iași încep lucrările pregătitoare la a doua cea mai mare clădire din țară (după Palatul Parlamentului), vorbim despre primul Spitalul Regional de Urgență din țară, un mamut sanitar nou, un complex de clădiri cu șapte etaje și 850 de paturi, 3.000 de angajați, heliport și numeroase spații pentru dezvoltare medicală și personală care va deservi întreaga regiune. Investiție estimată la peste 600 milioane de euro. În același orizont de timp va fi construit și Institutul Regional de Boli Cardiovasculare, o altă facilitate sanitară de top de care va beneficia întreaga regiune – și lista cu facilități medicale este mai lungă. Această investiție va depăși și ea 300 de milioane de euro.
Aeroportul Internațional Iași și-a revenit rapid și este într-o dezvoltare accelerate, cu număr de pasageri și rute aeriene în creștere constantă, concomitent cu construcția unui nou terminal care va plasa acest aeroport al doilea ca mărime din România, după cel din Otopeni. Investiție de circa 100 de milioane de euro. Pe lângă aeroport, Iașul va fi în curând în proximitatea intersecției a două autostrăzi la care se lucrează intens – A7 străbate Moldova de la sud la nord, iar A8 de la Ungheni spre Tg. Neamț. În zona Moldovei, șantierul A7 înaintează cu cea mai mare viteză, mult peste cum s-a construit orice kilometru de autostradă în România, iar în 2026 această rută va fi definitivată. Autostrăzile și Aeroportul oferă industriei și economiei zonale o perspectivă de creștere constantă și condiții de mobilitate umană comparabile cu orice metropolă europeană. Multe miliarde de euro vor facilita până 2030 cele două autostrăzi, una care va aduce dezvoltarea (A7), cealaltă conectivitatea cu Europa (A8). Ca și în cazul Constanței, autostrăzile vor dubla PIB-ul județului Iași.
Infrastructura sportivă va primi, de asemenea, o nouă investiție majoră. Sala Polivalentă „Regina Maria”, un complex multifuncțional de circa 100 de milioane de euro. În această săptămână Primăria Iași va emite autorizația de construcție. Aceasta va putea compensa parte din marginalizarea regiunii de către multe guverne anterioare care au făcut ca Moldova să nu aibă în 33 de ani niciun stadion nou construit și nicio sală polivalentă de mare capacitate. Totuși, după 1990, în România statul a construit 11 arene, mare parte prin fonduri de la CNI, iar alte șase sunt în diverse stadii. O hartă realizată de jurnaliștii de la GSP arăta că Moldova a fost complet dezavantajată.
Aceste precondiții de creștere sunt ilustrate și de unele cifre ale Institutului Național de Statistică, de pildă cele care plasează Iașul pe locul 2 în țară, după Capitală, între localitățile preferate de românii care se mută! Peste 13.000 și-au stabilit reședința în municipiul Iași și mai bine de 31.000 în întreg județul. Magnetismul orașului este resimțit de orice persoană care trece în vizită prin Iași, consemnările entuziaste de pe rețelele de socializare stau mărturie. Iar în context mai mare, geografic, Iașul este un magnet pentru populația activă din Republica Moldova și, mai nou, din Ucraina, așa că este plin de capital uman bine pregătit.
Iașul este astăzi primul județ din România, după București, ca populație. Aproape 800.000 de locuitori, iar dacă punem la socoteală și forța de muncă ce migrează câteva luni pe an în diferite state europene, putem fi siguri că vorbim de un milion de locuitori. Se estimează că 10% din această cifră reprezintă basarabeni veniți la Iași în ultimele două decenii. Pentru că Iașul reprezintă pentru Republica Moldova poarta de intrare în România, cea mai apropiată capitală europeană completă ca facilități și infrastructură, un background cultural și istoric ce completează un oraș primitor pentru românii de peste Prut. Sute de autocare vin în fiecare weekend la Iași pentru că shopping-ul sau turismul de weekend a devenit o modă foarte facilă. Cum este și adevărat că această capitală de un milion de locuitori, care este Chișinăul la doar 150Km va crea un pol important al regiunilor din stânga și din dreapta Prutului. Câteva companii mari mută deja la Iași centre logistice pentru a deservi ambele zone. O mișcare nu doar inteligentă, ci și foarte logică și pragmatică.
Toate aceste precondiții pentru un salt de dezvoltare fără egal nu se regăsesc la fel de ușor în cazul altor localități. De aceea spun că Iașul este acum într-o situație deosebit de favorabilă să devină un miracol de dezvoltare socială și economică, un adevărat Silicon Valley al Europei de Est, pentru că tot ce se poate dezvolta – viață industrială, tehnologii noi, economie puternică – are deja condiții sau stă să le dobândească, de la servicii educaționale și de sănătate sau infrastructură, la viață culturală și mobilitate.
Ne mai trebuie un singur lucru, să avem curaj să gestionăm tot acest dar printr-o relaxare a controlului birocratic și administrativ central, prin promovarea unei regionalizări a politicii și a guvernării. Orice zonă, orice regiune din țară are nevoie de o îmbinare relaxată între politică regională și instituțiile centrale. Suntem într-o democrație reprezentativă și asta trebuie să se traducă și prin mecanisme de reprezentare politică pentru toate regiunile. E singurul pas pe care îl mai avem de făcut pentru ca toate aceste precondiții și energii pozitive să nu fie doar vise frumoase și să fim cu adevărat mândri de ceea ce suntem pe care de a realiza. Bucureștiul trebuie să se pregătească că regionalizarea guvernării - atât administrativă, cât și în interiorul partidelor - va fi următorul dialect pe care va trebui să-l învețe centrul în următorii ani.
