Din nou, România merge pe contrasens în UE în combaterea evaziunii fiscale, iar asta înseamnă mai puțin bani colectați la bugetul de stat, adică mai puține resurse financiare pentru investiții, pensii și salarii. Este un cerc vicios care favorizează "băieți deștepți", care fentează statul prin orice mijloace financiare și sărăcind bugetul. În tot acest circuit, Fiscul are un rol esențial și extrem de important în combaterea fenomenului, iar justiția în pedepsirea făptașilor.
Însă pentru asta, este necesară o lege care să lupte cu adevărat împotriva evaziunii fiscale și nu să mângâie infractorii pe creștet și să îi pună să promită că nu mai fac. În Parlament există un proiect de modificare a acestei legi, care dacă ar fi adoptat, ar corecta erorile actuale. Pe scurt, acesta spune că evazioniștii nu scapă de închisoare nici atunci când achită integral prejudiciul identificat. Toate acestea, în contextul în care evaziunea fiscală din România ajungea la 28 de miliarde de euro, înainte de intrarea în vigoare a modificării legislative care scapă evazioniștii de închisoare dacă achită prejudiciul.
Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, modificată de curând, încurajează evaziunea fiscală, prin nepedepsirea faptei în condițiile achitării prejudiciului. Astfel, actuala lege funcționează pe un principiu celebru, care prin parafrazare spune că evazionistul nedescoperit este afacerist cinstit. Este ca și cum un criminal ar fi lăsat liber dacă și-a recunoscut fapta, fără să suporte niciun fel de măsuri punitive. Abordarea legislativă de acest gen nu face altceva decât să încurajeze evaziunea în loc să o combată.
Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, evaziunea fiscală din România are valori astronomice, fiind estimată la peste 33% din PIB în perioada 2016 - 2019. Ca reper, media evaziunii fiscale din UE este de 9,2% fiind de trei ori mai mică decât cea înregistrată în țara noastră.
Susțin necesitatea unui Fisc și a unor organe de control financiar care să capete independență absolută și care să creeze fiori pe spinarea celor cercetați. Doar atunci când renumele Fiscului îl va atinge pe cel al procurorilor DNA vom putea lupta cu adevărat împotriva evaziunii fiscale.
Proiectul de modificare a legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, urmează să fie supus la vot în perioada următoare și va reprezenta în același timp un test de etică fiscală la care se supun demnitarii. Există șanse destul de mari ca în spatele unui vot negativ să fie grupuri de interese sau beneficiari direcți care se bucură explicit de avantajele legii din prezent, mizând pe faptul că dacă vor fi prinși, oricum scapă de pușcărie după ce plătesc sumele deturnate.
Și, în tot acest timp, oamenii se plâng de pensii și salarii mici, iar autoritățile spun că nu sunt bani. Culpa este comună, pentru că statul permite să fie furat, jefuit și fiindcă legiuitorul are puterea să repare acest fapt și să garanteze recuperarea banilor la bugetul statului.
Nivelul actual al pensiilor, al salariilor minime și medii este determinat parțial și de evaziunea fiscală. Sunt câteva mii de evazioniști care în timp ce se îmbogățesc, sărăcesc alte milioane de cetățeni.
Așadar, cât va mai tolera România evazioniștii fiscali în timp ce UE poartă bătălii la sânge împotriva acestora?
