„Ce rost are să ne complicăm cu licitații publice, când am putea să furăm direct?” Dacă am face un film de Hollywood despre cei 137 de parlamentari PSD, PNL și UDMR care au depus recent un proiect de lege absolut nerușinat, aceasta ar fi prima linie de dialog, urmată de râsul malefic al lui Liviu Dragnea. El tot timpul și-a dorit și a visat la o Românie unde poți să furi liber! Apoi, poporul român salvează ziua și îi gonește pe tâlhari din oraș. Chiar sperăm la ultima parte.
Această nouă lege, pe care putem să o redenumim „legea prin care se legalizează licitațiile cu dedicație pentru firmele de casă”, reprezintă un plan destul de bine pus la punct. Păcat ca aceleași minți strălucite nu se pun cap la cap pentru a face proiecte care să și ajute țara în vreun fel.
Proiectul de lege despre care este vorba este unul prin care se propune modificarea esențială a articolului 7 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. În forma depusă la Senat, propunerea este ca achizițiile de lucrări publice să poată fi făcute fără licitație dacă se încadrează sub pragul de 5 milioane de lei, fără TVA. Actuala lege prevede limita la 450.200 de lei. Proiectul propune și creșterea pragului în achiziția de bunuri și servicii, de la 135.060 de lei la 500.000 de lei. Dacă valoarea estimată este mai mare de 130.000 de lei pentru produse și servicii, respectiv 500.000 de lei pentru lucrări, autoritatea care contactează prin achiziție directă se găsește obligata să consulte minim trei operatori pentru achiziții.
Sunteți surprinși să aflați că, dacă autoritatea primește o singură ofertă valabilă, achiziția se poate realiza fără alte consultări? În domeniul licitaților și achizițiilor publice din România, nu știu cum se face că de fiecare dată este o singură ofertă valabilă! Sigur sunt standardele noastre prea înalte de vina!
O altă propunere în cadrul acestui proiect legislativ obraznic este ca atribuțiile de verificare a modului în care s-au realizat achizițiile publice să nu mai aparțină Curții de Conturi. Noua instituție care va aplica contravenții și sancțiuni, dacă va mai aplica vreuna, este Agenția Națională pentru Achiziții Publice, instituție subordonată Guvernului. În cadrul acesteia, cine se va ocupa de verificarea contractelor de achiziții publice este fostul primar al Sectorului 1, anchetat la DNA pentru luare de mită în formă continuată.
Marcel Ciolacu, președintele PSD, declară că proiectul de lege nu are susținerea partidului său pentru adoptare în Parlament și că inițiativa nu s-a dezbătut în grupul parlamentar. Cu toate acestea, printre inițiatori se află deputata PSD Laura Vicol, președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților.
Prima mea întrebare a fost cum oare au reușit ei să motiveze acest proiect legislativ pentru a încerca să ne convingă că este o idee bună? În expunerea de motive, zgârciți cu cuvintele, inițiatorii expun faptul că este nevoie de achiziții simplificate pentru a atrage mai rapid bani europeni din Planul National de Redresare și Reziliență (PNRR). Nu au uitat nici de programul Anghel Saligny și de Programul Național de Dezvoltare Locală. Pe scurt, planul este atragerea rapidă a tuturor banilor disponibili... către buzunare.
Un alt argument printre susținătorii proiectului este acela că prețurile materialelor de construcții au crescut din cauza inflației și că această mutare a pragului este necesară pentru a nu bloca procesul de achiziții. Da, inflația este o problemă cu care România se confruntă în acest moment. Cu toate acestea, ziua în care niște cărămizi în valoare de 450.000 de lei vor ajunge la 5 milioane de lei, nu inflația este cea care bate la ușă, ci hoții.
Așadar, în momentul în care toate țările Uniunii Europene implementează programe precum PNRR, dar niciuna nu întâmpină probleme referitoare la cât de repede se pot accesa banii, niciuna dintre țări nu crește pragul și nici una nu decide să nu mai facă publice anunțurile in Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), spuneți voi, susținem proiectul de lege?
