Ați auzit de Rivian? Probabil că nu, deși este o companie evaluată azi la peste 80 de miliarde de dolari. Asta o plasează pe locul 6 între producătorii de autovehicule la nivel mondial, mult peste Ford, Honda BMW, sau GM. Pare incredibil, dar e doar parte din noua normalitate a lumii noastre, unde tehnologia duce la ruperi de ritm și evoluții explozive. La începutul verii, a circulat zvonul că Rivian vrea să deschidă o fabrică în Europa, printre țările candidate fiind Marea Britanie, Germania și Ungaria. De ce nu și România, cu toate atuurile noastre pentru producția de autoturisme?
Articolul de față este o pledoarie pentru ieșirea din paradigma „atât s-a putut”, definitorie pentru România ultimilor trei decenii. Am spus asta când Mercedes a ales Ungaria (în 2008, cu extinderi succesive în 2012 și 2018). Am spus asta de fiecare dată când ne-au ocolit marile investiții - și ne-au ocolit destule, nu doar din industria automotive. Acest articol oferă câteva direcții strategice și o soluție simplă și clară: Invest Romania 4.0.
Context
Încă de la primele semne ale pandemiei, ne-am pus întrebarea: cum va arăta lumea post-coronavirus? Am trecut prin diverse etape: cea de negare, în care eram convinși că în două-trei luni virusul va dispărea; cea în care ne-am concentrat pe salvat vieți și economia de la efectele unui lockdown fără precedent; cea în care am învățat să conviețuim cu virusul. Tot în această perioadă, am învățat sensul cuvântului „rezilient”, dar și necesitatea unui plan pentru relansarea economiei.
Complexitatea acestei crize ne-a arătat toate vulnerabilitățile României cauzate de modelul de (sub)dezvoltare implementat de guvernările anterioare: din pomană în pomană până la distrugerea finală. Regulile economiei libere sunt însă simplu de înțeles: nu poți cheltui dacă nu produci, nu poți da de unde nu ai. Schimbarea de paradigmă a început, printr-un model de dezvoltare economică bazat pe investiții, competitivitate, inovare și digitalizare. Cel mai important, nu putem și nu trebuie să fim singuri.
În contextul global, România trebuie să găsească mijloacele prin care să le arate investitorilor din toată lumea cât de atractivă este. Și este. La nivel geopolitic, suntem o țară stabilă, democratică, pro-europeană și pro-americană, într-o regiune cu tendințe tot mai iliberale. Din punct de vedere al regimului fiscal, iarăși stăm bine în raport cu alte state ale UE. Totodată, exportăm masiv forță de muncă, pe care la fel de bine am putea să o ținem acasă, dacă am reuși să conectăm oamenii cu oportunitățile de care au nevoie. Că ne place sau nu, România este într-o competiție acerbă pentru resurse și investiții. Și, așa cum se întâmplă într-o piață liberă, orice produs sau un serviciu bun trebuie să fie vândut bine.
Nu este vorba aici de celebra sintagmă „nu ne vindem țara”. Cred și sper că am depășit etapele în care acest dicton de stânga răsuna în urechile tuturor și apăsa pe rănile adânci ale trecutului. Este vorba despre atragerea investițiilor străine și sprijinirea capitalului românesc: obiective complementare, nu joc cu sumă zero.
Argumentele pentru stimularea investițiilor străine sunt multe și diverse: de la creșterea competitivității economiei locale până la transfer de cunoștințe, tehnologie, creșterea calității vieții și a productivității individuale. De la Paul Romer încoace, știm cu certitudine că investițiile în capitalul uman și în inovare sunt esențiale pentru creșterea economică a oricărei țări, care depinde de capacitatea endogenă (internă) de creare și valorificare a noilor tehnologii, ceea ce se traduce prin creșterea productivității individuale. România nu poate dezvolta peste noapte această capacitate proprie, ceea ce implică un rol esențial pentru investițiile străine.
Din păcate, România nu mai are astăzi un mecanism funcțional care să se ocupe de atragerea investitorilor străini sau de internaționalizarea antreprenorilor români. Am avut, de-a lungul anilor, diverse forme - de la direcție în ministerul economiei la agenție și invers, până aproape de a fi un simplu birou, cu câțiva angajați. Din păcate, acest model a fost tot timpul la voia politicienilor trecători prin funcții, fiecare cu ideile sale năstrușnice. Atragerea investițiilor străine, în tandem cu sprijinirea accesului investitorilor români pe piețe globale, ar trebui să fie un subiect dincolo de orice lupte partizane, cu o continuitate clară de la un guvern la altul.
Modele de bune practici
În timp ce alte țări tratează regește fiecare potențial investitor străin care își manifestă interesul, România a ajuns în punctul în care nu are nici măcar un site bine pus la punct sau un număr de contact pentru cei interesați să investească în țara noastră. Iar această abordare nu poate fi una câștigătoare. Ca în business, rolul de client service devine tot mai important. Cu atât mai mult cu cât credibilitatea și stabilitatea nu sunt principalele noastre puncte forte, mai ales în aceste vremuri, trebuie să învățăm să spunem lumii ce avem noi în plus.
Cel mai la bun exemplu este cel al Estoniei, iar asta nu mai surprinde pe nimeni. Agenția de Investiții Estone (EIA), ca parte a Enterprise Estonia, este o entitate guvernamentală care promovează investițiile străine și care asistă companiile globale în găsirea de oportunități de afaceri în Estonia. EIA oferă servicii de consultanță investiționale complete și gratuite, adaptate pentru a satisface nevoile precise ale investitorilor potențiali și existenți. Prin serviciul unic de consultanță electronică, EIA oferă răspunsuri la orice întrebări legate de afaceri în Estonia investitorilor interesați. Misiunea agenției este de a ajuta investitorii străini să își dezvolte afacerile și să-și îmbunătățească competitivitatea. De asemenea, contribuie la crearea condițiilor necesare dezvoltării durabile în economia locală, fiind formată din 40 de experți și o rețea de 10 birouri comerciale în diferite locații de pe glob.
EIA este, de asemenea, organizația din spatele unor inițiative precum Work in Estonia, The International House of Estonia, Centrul de informare e-Estonia ( Briefing Centre și e-Residency, ID-ul digital emis de guvern disponibil oricărei persoane din lume). Serviciile oferite includ informare și pregătirea investițiilor, propuneri de investiții și vizite (inclusiv virtuale), consultanță și management de proiect, facilitarea contactelor, negocierea cu autoritățile centrale și locale, organizarea recrutării și identificarea locațiilor, precum și servicii post investiție.
Practic, modelul este complex, complet și pare foarte departe de realitatea sistemului public din România, care nici nu vrea să audă de cuvântul „consultanță”. Estonienii au acest one-stop-shop care tratează potențialul investitor ca pe o mare oportunitate de dezvoltare. Asta în timp ce noi avem o direcție într-un minister, care a fost recent la un pas să fie retrogradată, în urma unei reorganizări propuse de fostul ministru al economiei.
Tocmai diferențele fundamentale de abordare și mentalitate fac din modelul estonian un vis frumos, dar ne putem uita și la alte exemple, mai realiste. Business France este agenția care se ocupă cu promovarea internațională a companiilor franceze, atragerea investițiilor străine și promovarea economică a Franței. Aceasta are 1500 de angajați, 87 de birouri comerciale și acoperă 124 de țări la nivel global.
Ce atribuții are Business France? Informațiile sunt publice. Oferă servicii de consultanță pentru companiile stabilite în Franța și pentru investitorii străini și promovează exporturile companiilor, precum și atragerea investițiilor, în special prin prospectare a pieței. Sprijină deciziile companiilor pentru dezvoltarea lor internațională și investitorii străini pentru a aduce proiecte industriale în Franța, în special prin distribuirea informațiilor utile pentru luarea deciziilor și formarea necesară pentru realizarea proiectelor lor. Contribuie la definirea și implementarea programelor publice naționale și teritoriale care vizează dezvoltarea internațională a companiilor și programelor sectoriale prin consolidarea atractivității teritoriului francez. Asigură imaginea și atractivitatea economică a Franței la nivel internațional. Propune și pune în aplicare strategia de promovare a Franței, a teritoriilor, companiilor și talentelor sale și conduce rețele de influență la nivel economic și internațional. Asistă autoritățile publice în analiza și propunerea de măsuri cu privire la internaționalizarea economiei franceze.
Cu peste 50 de locații în întreaga lume și o rețea puternică de parteneri, Germania Trade & Invest (GTAI) susține companiile germane în străinătate, promovează Germania ca locație de afaceri și sprijină companiile străine în localizarea lor pe teritoriul german. GTAI are 362 de angajați, dintre care 264 se află în Germania și 98 în străinătate. Forța de muncă include funcționari desemnați și personal salariat al Oficiului Federal German pentru Afaceri Economice și Control al Exporturilor (BAFA), precum și lucrători străini angajați prin Camera Germană de Industrie și Comerț din străinătate.
Este clar că nu trebuie să reinventăm roata. Avem modele de succes de la țări din UE și nu numai pe care le putem prelua și implementa. Un lucru e clar: nu putem rămâne în această paradigmă în care ne mulțumim cu investițiile străine directe care vin organic, fără să fim proactivi. Iar evoluția acestui indicator din ultimii ani ne arată că am atins maximul din potențialul organic și singura cale să creștem este să schimbăm abordarea.
De unde plecăm și ce avem de făcut
Ponderea investițiilor străine în PIB-ul României este de 41.6%. Media UE a investițiilor străine în raport cu PIB-ul este la peste 75%, iar media la nivel global este de peste 50%. Estonia este premiantul estului cu investiții străine de peste 100% din PIB. Anul trecut, fluxul net de ISD al României a fost înregistrat la nivelul de 3,005 miliarde de euro, în scădere cu 41,9% față de 2019 (conform datelor BNR). Atractivitatea României pentru investițiile străine este a doua cea mai redusă din estul Uniunii, mult sub media Uniunii Europene și chiar sub media globală.
Un studiu al FIC (Consiliul Investitorilor Străini) din septembrie 2020 arată date extrem de interesante despre mixul investițiilor străine în țara noastră. Astfel, chiar dacă stocurile ISD au crescut în România în fiecare an începând cu 2008, diferențele se mențin semnificative comparativ cu celelalte țări din regiune, dacă raportăm nivelul ISD la PIB sau la numărul de locuitori. Sectorul serviciilor are cea mai mare pondere a stocurilor de ISD din România - 47% din total. Carențele de competitivitate ale României sunt reflectate și la nivelul indicelui regional al competitivității. Niciuna din cele 8 regiuni de dezvoltare din România nu se ridică la nivelul mediu de performanță al Uniunii Europeane (UE), incluzând regiunea București-Ilfov.
În plus, contextul ne obligă să ne mișcăm mai repede și mai bine. În contextul relocării activităților de producție în proximitatea țărilor consumatoare, de decuplare de China, dar și a competiției în care ne aflăm cu statele din regiune, România trebuie să arate că este o locație atractivă pentru investiții străine directe și să facă tot posibilul pentru a atrage pe piața locală capital, idei și oameni, cu o prioritizare a sectoarelor cu valoare adăugată mare.
România ar avea numeroase avantaje în ceea ce privește atractivitatea pentru investitorii străini: o piață internă mare, o puternică tradiție industrială, combinată cu un cost încă scăzut al forței de muncă și o forță de muncă relativ bine instruită. Însă lipsa unei strategii multianuale pentru promovarea investițiilor și absența unui cadru instituțional adaptat la necesitățile actuale, fenomenul digitalizării și un context de competiție acerbă la nivel internațional au contribuit la o scădere a vizibilității României.
Invest Romania 4.0
Voi susține, în perioada următoare, o propunere legislativă pentru înființarea unei agenții pe bune de promovare a investițiilor străine și a comerțului internațional. Un instrument instituționalizat prin lege, care să nu mai fie în pixul unui demnitar și care sa construiască o imagine atractivă României, să ofere facilitățile necesare potențialilor investitori, să genereze investiții și susțină politicile și inițiativele care contribuie la îmbunătățirea calității climatului de investiții la nivel local, precum și suportul pentru companiile românești care caută să se afirme pe piețele externe. Cu o atitudine proactivă, care să împrumute și să adapteze modele funcționale de la exemplele de mai sus și nu numai.
Invest Romania 4.0 simbolizează nu doar o transformare din temelii a actualului model, ci și o agenție în pas cu timpurile - debutul celei de-a patra revoluții industriale. Deschid astfel o dezbatere publică, în urma căreia propun să găsim împreună răspunsurile cele mai bune la următoarele întrebări fundamentale:
- Cum ar trebui să arate Invest Romania 4.0?
- Ce fel de experți ar trebui să atragă și la cel nivel ar trebui să îi remunereze?
- Unde ar trebui plasată în arhitectura statului român? Sub un minister de linie sau la „centrul guvernului”, în subordinea Prim-Ministrului?
- Cum va colabora cu alte instituții publice de nivel central (ministere, INS, CNSP etc.) și local (primării, CJ-uri, ADI-uri etc.)?
- Ce fel de date ar trebui să colecteze și cum ar trebui să le prezinte?
- Ce model financiar ar trebui să adopte? Poate urma exemplul agențiilor autofinanțate din alte state?
- Care este planul de dezvoltare a rețelei globale Invest Romania 4.0? Unde, când și de ce?
Și multe altele. Și da, știu, Invest Romania 4.0 este o temă complicată, mai ales în vremuri complicate. Dar nu putem amâna la nesfârșit marile reforme și soluții de care România are nevoie, doar pentru că nu există predictibilitate politică pentru ziua de mâine. Este nevoie să gândim pe termen lung, transpartinic, ca șansele de dezvoltare să nu mai treacă pe lângă noi. O fabrică Rivian în România? Doar dacă ne dezlegăm de blestemul „atât s-a putut”. E timpul.
