Să ne mai întrebăm de ce se afirmă tot mai des că Inspecția Judiciară și Curtea Constituțională sunt profund, dar absolut profund, politizate și prin activitatea lor se îndepărtează de la conceptul de stat de drept, în loc să fie garanți ai înfăptuirii acestui deziderat? Contestând din nou supremația dreptului european față de normele interne contrare, aspect pe care l-am acceptat odată cu aderarea la UE, Curtea Constituțională acționează din nou eminamente politic, uitându-și componenta jurisdicțională.
Practic Curtea Constituțională dorește să își păstreze supremația în dictarea regulilor jocului. Cu orice preț. Poate chiar cel al infringementului, al amânării momentului ridicării MCV și a intrării României în Spațiul Schengen. Declarația domnului Marcel Ciolacu din data de 4 ianuarie cu privire la subiectul ce urmează a fi prezentat se aliniază perfect cu poziția celor două entități amintite, de parcă toate au aceeași origine.
Eurobox promotion și alții (sau C-357/19) nu este titlul unei promoții comerciale. Este gura de oxigen dată magistraților în 21 decembrie 2021, înainte de Sărbătorile de Iarnă, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg (CJUE) pentru limitarea presiunilor din justiție. Acest „cadou” de sărbători, o hotărâre a curții ce instituie o garanție de pronunțare a unor soluții corecte, poate chiar curajoase, în justiție, acolo unde la nivel de politici interne la capitolul justiție lucrurile par a fi inerte, este mai mult decât binevenit. Toți justițiabilii își doresc soluții corecte, indiscutabil.
Judecătorii români se confruntă mult prea des cu haosul generat de contradicțiile între hotărârile instanței supreme care sunt, conform legii, obligatorii pentru aceștia și hotărârile Curții Constituționale, de asemenea obligatorii pentru aceștia. Se adaugă și obligativitatea aplicării principiului priorității normelor europene față de normele interne contrare. Încă din 1970, de la cauza Internationale Handelsgeselschaft, s-a stabilit clar principiul priorității normelor europene inclusiv față de texte din constituțiile statelor membre, care ar avea prevederi contrare. Hotărârea CJUE din 21 decembrie 2021 vine să reitereze acest aspect, poate mai nuanțat, permițând judecătorilor să lase neaplicabilă și o hotărâre a curții constituționale contrară dreptului UE.
Cu alte cuvinte, un judecător poate aprecia - singur sau îndrumat de hotărârile CJUE - că o anumită lege din România nu se poate aplica într-un caz concret pentru că este contrară unei norme europene. Pur și simplu nu aplică respectiva lege. Identic în ceea ce privește contradicția dintre o decizie a Curții Constituționale și norme UE. Pur și simplu nu aplică decizia Curții Constituționale. În acest context, de multe ori derutant, totuși judecătorul trebuie să se pronunțe - să ia o decizie motivată. Aceste decizii necesită o doză mai mare sau mai mică de curaj. Și tocmai celor care au acționat potrivit crezului lor profesional, în România anului 2021, li s-a deschis dosar disciplinar de către Inspecția Judiciară, condusă de Lucian Netejoru, din oficiu.
Hotărârea CJUE din 21 decembrie 2021 lămurește, cu titlu de principiu general obligatoriu, aspectul că magistrații care nu respectă decizii ale Curții Constituționale tocmai pentru că le consideră, motivat, ca fiind contrare dreptului UE, nu pot fi trași la răspundere disciplinară. CJUE consideră că tragerea la răspundere disciplinară în astfel de cazuri ar constitui un instrument de presiune, de intimidare a magistraților, incompatibil cu statul de drept.
Dincolo de faptul că reprezintă presiuni absolut vădite asupra magistraților, Inspecția Judiciară, condusă de Lucian Netejoru, vrea să îmbrace veșmântul de organ decizional asupra modalității de aplicare a hotărârilor CJUE. Cu alte cuvinte, se dorește ca soluția să nu mai fie la „luminile magistraților”, care analizează de la caz la caz, întotdeauna motivat, ci în bezna Inspecției Judiciare.
Tot beznă a fost și când Curtea Constituțională a dat un comunicat pe site-ul său, imediat după pronunțarea hotărârii CJUE din 21 decembrie 2021, afirmând că hotărârea respectivă nu ar putea fi aplicată în România decât după modificarea Constituției. Pe lângă discuțiile tot mai dese în spațiul public conform cărora Curtea Constituțională, prin deciziile sale, își arogă tot mai multe competențe… a ajuns momentul să vedem Curtea pronunțându-se fără să fi fost sesizată. Și nu oricum. Printr-un comunicat de presă.
Trebuie să fie foarte clar: nu e nevoie de modificarea Constituției pentru aplicarea principiilor decurgând din hotărârile CJUE. Nu e nevoie de modificarea Constituției pentru ca un judecător român să aplice dreptul UE peste deciziile Curții Constituționale contrare. În schimb, e nevoie de o Curte Constituțională care să se bucure de încredere din partea populației, prin profesionalismul său…un deziderat ce pare tot mai greu de atins. E nevoie de o inspecție judiciară care să își exercite competențele corect și echilibrat, iar nu cu aparența de acționare la comandă. În 2022 se vor schimba trei judecători la Curtea Constituțională. E un moment important… însă configurația politică actuală și declarațille domnului Ciolacu din data de 4 ianuarie, parcă șoptite în cască de domnul Valer Dorneanu, parcă taie orice brumă de speranță din start.
